Kelemen Hunor a dezvăluit, luni seară, că Guvernul ar fi trimis „informal” către Curtea Constituțională proiectul legii pensiilor magistraților, înainte ca acesta să fie adoptat. O astfel de practică, interzisă de lege, ridică suspiciuni de imixtiune a Executivului în activitatea CCR și de încălcare a principiului separației puterilor în stat.
”În momentul în care a fost proiectul pe agenda coaliţiei şi după aceea a fost pe agenda Guvernului şi a venit în Parlament, toată lumea a fost de acord cu varianta propusă de Guvern, cu creşterea vârstei de pensionare, mă rog, vechimea la 35 de ani, 70 la sută din venitul net pensia şi perioada de tranziţie de 10 ani.
Într-adevăr, a existat o discuţie să fie de 15 ani, dar Guvernul, în primul proiect care a fost trimis la Curte în mod informal pentru analiză, a pus 10 ani. Şi la consultările cu magistraţii a fost tot 10 ani. În Parlament nimeni n-a avut amendament de 15 ani la perioada de tranziţie. Apoi s-a întâmplat ce s-a întâmplat la Curtea Constituţională”, a afirmat liderul UDMR și membru al coaliției de guvernare, luni seară, la Digi24.
Afirmația liderului UDMR indică un contact direct între Guvern și Curtea Constituțională înainte de analiza oficială a legii, lucru care contravine dispozițiilor legale privind independența instituției.
Ce spune legea: CCR nu poate oferi consultanță Guvernului
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale prevede expres interdicția pentru judecătorii CCR de a acorda consultanță Guvernului sau oricărei alte autorități în chestiuni aflate în competența Curții.
Art. 64, lit. b): „Judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale.”
Această dispoziție are caracter imperativ: orice „analiză informală” sau „verificare prealabilă” a unui proiect de lege de către Curte, la solicitarea Guvernului, ar constitui o abatere gravă de la principiile de independență și imparțialitate.
Iar legea prevede și sancțiunea pentru asemenea fapte:
Art. 67 alin. (1), lit. c): „Mandatul de judecător al Curții Constituționale încetează (...) pentru încălcarea gravă a obligațiilor prevăzute la art. 64.”
Legea pensiilor magistraților, respinsă la CCR
Amintim că, luni, 20 octombrie 2025, Curtea Constituțională a pronunțat decizia în privința sesizării depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție asupra noii legi a pensiilor magistraților.
CCR a admis, cu majoritate de voturi (5 la 4), obiecția de neconstituționalitate, declarând legea neconstituțională.
„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – ADMITERE.”
Decizia a fost luată din motive extrinseci, adică de formă, nu de conținut: Guvernul nu solicitase avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru ultima variantă a proiectului de lege.
În acest context, declarația lui Kelemen Hunor ridică suspiciuni suplimentare: dacă Guvernul a omis să ceară avizul CSM, dar a trimis „informal” proiectul la CCR, ar fi substituit o procedură legală (consultarea CSM) cu una nepermisă (consultarea Curții).
Consecințe juridice și constituționale
Dacă afirmația liderului UDMR se confirmă, situația ar putea constitui un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Curtea Constituțională, potrivit art. 146 lit. e) din Constituție.
Aceasta ar presupune:
încălcarea principiului separației puterilor în stat (art. 1 alin. 4 din Constituție);
afectarea independenței Curții Constituționale, care nu poate fi transformată într-un organism consultativ al Executivului;
posibilă încălcare a obligațiilor legale de imparțialitate și confidențialitate (art. 64 și art. 67 din Legea nr. 47/1992).
Comentează