Klaus Iohannis a atacat la CCR o lege dedicată părinților și copiilor

Șeful statului argumentează că, prin mai multe decizii, CCR au stabilit că viciile de neconstituționalitate ale unei ordonanțe sau ordonanțe de urgență emise de Guvern nu pot fi acoperite prin aprobarea ei de Parlament, prin lege.

„Potrivit prevederilor OUG nr. 104/2018, programul guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar” are ca obiect înființarea unui cont special de economisire sub formă de depozit, denumit cont individual de economii Junior Centenar. Beneficiarii acestui program sunt cetățenii români care nu au împlinit vârsta de 18 ani. Prin conținutul lor normativ, unele dintre dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2018, integrate în totalitate în legea de aprobare adoptată de Parlament, contravin art. 1 alin. (5), art. 44 și art. 52 din Constituție, pentru motivele prezentate în cele ce urmează. Precizăm că în jurisprudența constantă a Curții Constituționale s-a statuat că viciile de neconstituționalitate ale unei ordonanțe sau ordonanțe de urgență emise de Guvern nu pot fi acoperite prin aprobarea ei de Parlament, prin lege (Decizia nr. 584/2007)”, arată președintele Klaus Iohannis, în textul sesizării depuse la Curte.

Șeful statului susține că prevederile ordonanței de urgență cu privire la prelucrarea datelor minorilor din România în lipsa oricăror garanții prevăzute în lege cu privire la securitatea acestora, contravine normelor europene.

CITEȘTE ȘI: Ce boli poate ascunde o banală durere de cap. SEMNE că trebuie să mergi IMEDIAT la medic

„Prelucrarea unui asemenea volum de date (practic, toate datele personale ale tuturor minorilor din România) în lipsa oricăror garanții prevăzute în lege cu privire la securitatea acestora, nu numai că este o operațiune care contravine normei europene precizate, dar este și una disproporționată, prin raportare la volumul de date și la faptul că prelucrarea vizează toți minorii din România, chiar dacă doar o parte dintre reprezentanții lor legali vor opta în mod efectiv pentru acest program guvernamental și vor beneficia de acesta. Apreciem că pentru respectarea principiului proporționalității, legiuitorul ar fi putut să reglementeze un mecanism prin care datele personale erau folosite și prelucrate în scopul creării unui cont la Trezoreria Statului doar în cazul în care potențialii beneficiari, prin reprezentanții lor legali, își manifestau interesul și își exprimau un acord de voință pentru participarea la acest program guvernamental”, mai spune Iohannis.

„Apreciem că pentru respectarea principiului proporționalității, legiuitorul ar fi putut să reglementeze un mecanism prin care datele personale erau folosite și prelucrate în scopul creării unui cont la Trezoreria Statului doar în cazul în care potențialii beneficiari, prin reprezentanții lor legali, își manifestau interesul și își exprimau un acord de voință pentru participarea la acest program guvernamental”, precizează Președintele României.

De asemenea, șeful statului spune că felul în care au fost reglementate prevederile care vizează datele contului de economii este unul lacunar și disproporționat comparativ cu scopul urmărit de actul normativ.

Iohannis mai critică felul în care ordonanța de urgență stabilește modul de deschidere a conturilor individuale de economii Junior Centenar, precum și modalitatea în care se pot realiza depunerile de sume de bani în aceste conturi.

CITEȘTE ȘI: Ce boli sunt provocate de dinții prost îngrijiți

„În primul rând, nu este clară natura juridică a raportului reglementat prin lege între beneficiarii programului și statul român, reprezentat prin Trezoreria statului. Din modul în care programul „Junior Centenar” este reglementat, contractul dintre reprezentanții legali ai minorilor și Trezorerie se aseamănă cu un contract de adeziune, clauzele sale esențiale fiind prestabilite, cealaltă parte neavând decât să le accepte ca atare, similar prevederilor din art. 1175 din Codul civil. Cu toate acestea, dispozițiile legii de aprobare a ordonanței de urgență, implicit ale ordonanței de urgență prevăd drepturi și obligații proprii mecanismului nou instituit, ceea ce conduce la concluzia că între beneficiari, prin reprezentanții lor legali și Trezoreria statului s-ar încheia un contract nenumit. Potrivit art. 1168 din Codul civil: „Contractelor nereglementate de lege li se aplică prevederile prezentului capitol, iar dacă acestea nu sunt îndestulătoare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult””, susține președintele.

Klaus Iohannis critică şi prevederea care stabilește că dacă sunt adoptați copiii ocrotiţi prin serviciile publice şi private specializate pentru protecţia copilului, atun este depusă anual suma minimă de 1.200 lei care revine adoptatorilor, începând cu data adopţiei.

„Dacă în cazul minorilor care nu sunt ocrotiți prin serviciile publice și private specializate pentru protecția copilului norma dezvoltată de art. 5 alin. (1) și (2) din OUG nr. 104/2018 este și de această dată neclară și creează premisele încălcării dispozițiilor constituționale amintite la punctul 2, în cazul de față se instituie chiar o obligație clară în sarcina adoptatorilor de a depune anual suma de 1.200 de lei în conturile minorilor adoptați deschise de Trezoreria Statului. În această situație este încălcat în mod direct art. 44 din Constituție și art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, considerentele dezvoltate la punctul anterior menținându-și valabilitatea și în această situație”, susține Iohannis.

Șeful statului precizează că norma încalcă dreptul la proprietate al celor care adoptă acești copii.

„Norma obligă toţi adoptatorii să depună suma de 1.200 de lei anual, încălcându-le dreptul de proprietate, fără nici măcar ca aceştia să aibă posibilitatea de a opta pentru înscrierea sau nu în acest program guvernamental, spre deosebire de minorii care nu sunt adoptaţi. Dacă în cazul minorilor care nu sunt adoptaţi nu este clar momentul la care se naşte raportul juridic ce priveşte acest program guvernamental şi nici momentul la care este exprimat un consimţământ în cunoştinţă de cauză, în situaţia minorilor adoptaţi, acest acord de voinţă lipseşte complet, adoptatorii fiind supuşi, prin efectul legii la o sarcină financiară excesivă, încălcându-se în mod direct dreptul fundamental la proprietate”, conchide președintele României.