Premium
Președintele Klaus Iohannis, a participat, în perioada 9-10 februarie 2023, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, la Bruxelles. În cadrul discuțiilor, Klaus Iohannis a abordat problema migrației din Europa și a explicat că România nu este țară de tranzit, dar țara noastră este dispusă să se implice activ în rezolvarea acestei probleme.
”Reuniunea a debutat cu o discuție a liderilor privind situația din Ucraina, cu participarea Președintelui Volodîmîr Zelenski. Totodată, pe agenda Consiliului European s-au mai aflat creșterea competitivității economiei europene, pornind de la Comunicarea Comisiei Europene privind Planul Industrial Green Deal, precum și identificarea unor căi concrete de acțiune pentru gestionarea în comun a migrației la nivel european.
La aproape un an de la declanșarea războiului, liderii europeni au reiterat condamnarea fermă a războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei și au reafirmat susținerea puternică a Uniunii Europene pentru Ucraina. Uniunea Europeană va urmări creșterea presiunii colective asupra Federației Ruse pentru a opri războiul, fiind pregătită să consolideze măsurile restrictive. Consiliul European și-a reafirmat angajamentul față de tragerea la răspundere a celor responsabili pentru crimele grave comise, fiind subliniat sprijinul pentru eforturile internaționale în acest sens. Consiliul European a sprijinit ideea unui Summit în vederea lansării implementării formulei de pace a Președintelui Zelenski. Liderii europeni au reamintit că viitorul Ucrainei este în cadrul Uniunii Europene. Totodată, a fost menționat sprijinul multidimensional asumat cu prilejul recentului Summit UE-Ucraina, asistența totală acordată până în prezent Ucrainei ajungând la 67 de miliarde de euro, sprijinul militar ridicându-se la aproape 12 miliarde, iar în 2023 urmând să fie antrenați prin Misiunea UE de Asistență Militară primii 30.000 de soldați.
Discuția liderilor privind temele economice a vizat consolidarea competitivității, prosperității și rolului Uniunii pe scena globală, precum și pregătirea economiei pentru dubla tranziție verde și digitală. În privința acordării de ajutoare de stat, a fost agreată necesitatea unor proceduri mai simple, mai rapide și mai previzibile, care să permită acordarea cu celeritate de sprijin țintit, temporar și proporțional în sectoare strategice, cu menținerea integrității pieței unice. Cu privire la finanțare, a fost agreată o abordare mai flexibilă în utilizarea fondurilor europene existente, precum și explorarea opțiunilor pentru facilitarea accesului la finanțare, fără a afecta obiectivele politicii de coeziune.
Din perspectiva cadrului de reglementare, a fost agreată simplificarea și accelerarea procedurilor administrative și de autorizare și utilizarea viitoarei reforme a pieței europene de energie electrică pentru a sprijini tranziția verde la cel mai mic cost posibil și a asigura securitatea aprovizionării. Consiliul European a luat notă de intenția Comisiei Europene de a propune un Fond European de Suveranitate pentru a sprijini investițiile. Totodată, prin acorduri echitabile și transparente de comerț și investiții, se va urmări facilitarea și diversificarea unor lanțuri de aprovizionare reziliente și de încredere, în special pentru materii prime critice, și accesul la noi piețe.
Președintele Klaus Iohannis a arătat că, pentru a rămâne o putere economică globală, Uniunea Europeană trebuie să găsească instrumentele cele mai potrivite pentru a-și menține competitivitatea pe termen lung, într-o economie pregătită pentru viitor, iar flexibilitatea va reprezenta un concept cheie în acest sens. Astfel, Președintele României a subliniat nevoia de reguli flexibile și proceduri pentru implementarea rapidă a PNRR și REPowerEU, instrumente care vor asigura modernizarea și competitivitatea durabilă a economiei. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a susținut necesitatea de proceduri simplificate pentru acordarea ajutoarelor de stat în mod țintit pentru sectoarele strategice, cu menținerea coeziunii și a condițiilor de concurență echitabilă în cadrul Pieței Interne.
Totodată, în ceea ce privește politica comercială, Președintele României a arătat că Statele Unite ale Americii rămân principalul partener al Uniunii Europene, împărtășind valori și interese strategice și a subliniat necesitatea identificării, prin dialog, a unor soluții constructive pentru îndeplinirea obiectivelor comune.
Cu privire la migrație, pe palierul acțiunii externe, va fi intensificată cooperarea cu statele terțe de origine și tranzit, în direcția prevenirii plecărilor ilegale, a combaterii traficului de migranți, a creșterii returnărilor și a gestionării cauzelor care stau la baza migrației ilegale. Se va urmări, de asemenea, implementarea planurilor de acțiune pentru rutele din Balcanii de Vest și, respectiv, Mediterana Centrală, urmând să fie prezentate cu prioritate planuri de acțiune și pentru rutele din Atlantic, Mediterana de Vest și Mediterana de Est. Totodată, Consiliul European a solicitat progrese suplimentare în direcția alinierii partenerilor din Balcanii de Vest la regimul UE de vize. Pentru îmbunătățirea returnărilor și readmisiilor, a fost agreată utilizarea ca pârghii a tuturor politicilor și instrumentelor europene relevante, inclusiv posibilitatea de a introduce măsuri restrictive în materie de vize pentru țările terțe care nu cooperează cu privire la returnări. De asemenea, Consiliul European a invitat statele membre să își recunoască reciproc deciziile de returnare și a încurajat avansarea către o listă comună a UE de țări terțe și de origine sigure.”, a spus Klaus Iohannis.
Președintele atacă problema migrației
Consiliul European a afirmat sprijinul deplin pentru Frontex și a solicitat încheierea rapidă a negocierilor acordurilor de statut privind Frontex cu state terțe. Totodată, a solicitat Comisiei Europene să finanțeze măsuri în statele membre care să contribuie în mod direct la controlul frontierei externe a UE, precum proiecte pilot privind gestionarea frontierei, și să mobilizeze imediat și în mod substanțial fondurile și mijloacele UE necesare pentru a sprijini statele membre în consolidarea capacităților și a infrastructurii de protecție la frontieră, a mijloacelor de supraveghere și a echipamentelor. Liderii europeni au condamnat instrumentalizarea migranților pentru scopuri politice, mai ales ca parte a unor acțiuni hibride de destabilizare. Consiliul European a solicitat colegislatorilor să continue lucrările pe marginea Pactului privind migrația și azilul, precum și în ceea ce privește Codul Frontierelor Schengen revizuit și Directiva Returnare.
Președintele Klaus Iohannis a arătat că migrația este o provocare care reclamă un răspuns european comun, iar ca stat de la frontiera externă a Uniunii Europene, România s-a implicat activ în identificarea de soluții constructive și eficiente pentru combaterea migrației ilegale. Președintele României a subliniat necesitatea definirii unor măsuri cât mai concrete, operaționale care să răspundă provocărilor în materie de migrație ilegală, arătând că propunerile prezentate de Comisia Europeană au reprezentat un sprijin important. Președintele Klaus Iohannis a reiterat deschiderea României de a se implica în implementarea măsurilor agreate, arătând că, deși țara noastră nu este parte a niciunei rute de migrație și nici sursă de mișcări secundare, dorește să contribuie cu experiența recunoscută în securizarea frontierei externe și combaterea migrației ilegale. Totodată, Președintele României a exprimat sprijinul pentru mobilizarea de resurse la nivelul Uniunii Europene pentru consolidarea activităților de control și supraveghere a frontierelor, inclusiv prin dotarea cu echipamente performante. De asemenea, pentru a disemina bunele practici recunoscute în materie de protecție a frontierei și combatere a migrației ilegale și ca o contribuție la definirea unor proceduri mai rapide și mai eficiente, Președintele Klaus Iohannis a exprimat deschiderea de a lucra cu Comisia Europeană la un proiect pilot.
Consiliul European a abordat și subiectul Dialogului Belgrad-Priștina, subliniind necesitatea unor progrese urgente în normalizarea relațiilor și salutând recenta propunere europeană în acest sens.
În contextul cutremurului catastrofal din Turcia și Siria, Consiliul European a exprimat solidaritatea cu cele două state, peste 1600 de salvatori fiind până acum trimiși în Turcia. Liderii europeni au făcut apel la asigurarea accesului umanitar la victimele cutremurului din Siria, statele membre și Uniunea Europeană mobilizând resurse suplimentare pentru sprijinirea eforturilor umanitare. A fost salutată inițiativa Comisiei Europene și a Președinției suedeze a Consiliului de a găzdui în martie, la Bruxelles, o Conferință a Donatorilor.”, arată un comunicat al Administrației Prezidențiale.
