Premium
Klaus Iohannis, categoric de la tribuna ONU: Regiunea Mării Negre trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei
„Lumea, așa cum o știm, trece prin transformări rapide și profunde sub impactul atâtor provocări cărora umanitatea trebuie să le facă față”, spune Klaus Iohannis în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.
„Lumea, așa cum o știm, trece prin transformări rapide și profunde sub impactul atâtor provocări cărora umanitatea trebuie să le facă față. În același timp, în pofida acestui context foarte dificil, continuăm să ne apărăm valorile fundamentale, Carta ONU și multilateratismul eficient! Deciziile noastre sunt esențiale pentru viitorul omenirii. Noi, liderii, suntem chemați acum să luăm măsuri decisive pentru generațiile viitoare, în spirit de solidaritate și de responsabilitate comună, precum și să susținem ordinea internațională bazată pe reguli și respectarea deplină a dreptului internațional”, spune Klaus Iohannis.
El amintește că România este vecinul direct al războiului continuu de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.
„Am acționat, cu toată energia noastră, pentru a contribui substanțial la securitatea și stabilitatea regionale și internaționale. Acest război a demonstrat că Marea Neagră necesită mai multă atenție la nivel global, fiind de importanță strategică pentru securitatea transatlantică. De asemenea, România susține un multilateralism mai eficient, alături de parteneri globali care împărtășesc aceeași viziune, în lupta pentru libertate și democrație. Încă din prima zi a războiului, România a acționat în deplină solidaritate cu curajosul popor ucrainean. Vom continua să oferim un adăpost sigur și să protejăm refugiații care vin din statul vecin, așa cum am făcut pentru cei peste 6 milioane de ucraineni care ne-au trecut deja granițele. Susținem pe deplin Formula de Pace propusă de partea ucraineană ca fiind cel mai potrivit cadru care să conducă la o pace echitabilă, durabilă și sustenabilă. Susținem, de asemenea, respectarea dreptului internațional și atragerea răspunderii internaționale, astfel încât toți cei responsabili de comiterea de atrocități să fie aduși în fața justiției”, adaugă șeful statului.
De asemenea, președintele Iohannis afirmă că regiunea extinsă a Mării Negre „trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei și ale războiului său hibrid și ale interferențelor sale maligne”.
„România a susținut constant necesitatea de a menține așa-numitele conflicte prelungite sau înghețate din regiune pe agenda noastră de interes prioritar. De asemenea, România a fost în prima linie în sprijinirea, într-o manieră multidimensională, a partenerilor vulnerabili din regiune. Astfel, am oferit sprijin substanțial vecinului nostru, Republica Moldova, țara cea mai afectată de război, după, desigur, Ucraina. În timp ce acționăm în prezent pentru a ne apăra valorile, trebuie să continuăm, de asemenea, să proiectăm un viitor sustenabil. De aceea, continuăm să urmărim în mod activ implementarea Agendei 2030. Insecuritatea alimentară, instabilitatea energetică și economică afectează întreaga lume, cu precădere pe cei mai vulnerabili din Sudul Global. Prin decizia de a pune capăt Inițiativei privind Exportul de Cereale prin Marea Neagră și prin atacarea porturilor ucrainene, Rusia amplifică și mai mult criza alimentară globală. Solicităm încă o dată ca Federația Rusă să înceteze blocarea Inițiativei. În calitate de vecin direct al Ucrainei și de actor internațional responsabil și solidar, România a jucat un rol activ în eforturile globale privind securitatea alimentară. De la începutul războiului, am facilitat livrarea a peste 25,5 de milioane de tone de cereale provenind din Ucraina. România nu-i va abandona pe partenerii noștri cei mai vulnerabili care au nevoie de sprijinul nostru, în special din țările mai puțin dezvoltate, inclusiv din Africa”, adaugă Iohannis.
Potrivit acestuia, România s-a angajat să crească asistența oficială pentru dezvoltare la 0,33% din Venitul Național Brut până în 2030.
„În plus, vom contribui la obiectivul UE de a aloca 0,20% din asistența oficială pentru dezvoltare în beneficiul țărilor mai puțin dezvoltate. Efectele devastatoare ale schimbărilor climatice, ale poluării și ale pierderii biodiversității, precum și insecuritatea energetică și dezinformarea reprezintă preocupările noastre globale. Eforturile României în combaterea acestor provocări sunt vizibile. De exemplu, ne-am angajat să ratificăm și să implementăm rapid Acordul privind diversitatea biologică marină a zonelor aflate în afara jurisdicției naționale. Am făcut parte, de asemenea, din grupul-nucleu care a promovat solicitarea Adunării Generale de emitere a unui Aviz Consultativ al Curții Internaționale de Justiție pe tema obligațiilor statelor cu privire la schimbările climatice. Rămânem vocali în susținerea educației climatice, o prioritate pentru România și pentru mine personal. De asemenea, cred cu tărie că interconexiunea climă-securitate trebuie să ocupe un loc mai important pe agenda ONU, inclusiv în Consiliul de Securitate. Sperăm că Summitul privind Ambiția Climatică și COP28 vor mobiliza voința politică pentru menținerea pe mai departe a obiectivului de 1,5℃! Trebuie să accelerăm o tranziție energetică echitabilă și reducerea emisiilor, asigurând, în același timp, securitatea energetică. Contracararea riscurilor de dezastre necesită, de asemenea, eforturi comune, iar inițiativa Platformei de Urgență este un pas în direcția cea bună. România participă activ la misiunile internaționale de asistență, împărtășește cele mai bune practici și oferă formare profesională privind măsurile de răspuns”, menționează șeful statului.
Potrivit lui Iohannis, „în contextul geopolitic actual, cheia unui multilateralism eficient este asigurarea succesului reformării sale, care nu mai poate fi amânată”.
„Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante: din partea Grupului african, a diferitelor state insulare mici în curs de dezvoltare și chiar a celui mai mic grup regional - cel est-european. La împlinirea a 75 de ani de la adoptarea Declarației ONU privind Drepturile Omului, România pledează cu tărie pentru consolidarea sistemului ONU pentru drepturile omului, inclusiv pentru finanțarea adecvată a acestuia. În calitate de membru al Consiliului pentru Drepturile Omului, continuăm să fim un susținător activ al democrației, al statului de drept, al nediscriminării, al libertății de exprimare, al drepturilor copiilor și femeilor. În același timp, respectarea deplină și promovarea dreptului internațional rămân în centrul politicii noastre externe. Cu titlu de exemplu, România pledează pentru o acceptare extinsă de către state a jurisdicției Curții Internaționale de Justiție. Și contăm pe sprijinul dumneavoastră pentru candidatura noastră solidă la Curtea Mondială”, mai spune președintele Klaus Iohannis.
De asemenea, el apreciază că Summitul Viitorului, care va avea loc anul viitor, reprezintă „o ocazie excelentă de a găsi soluții comune la nivel global”.
„Pactul pentru Viitor trebuie să ofere Organizației Națiunilor Unite instrumentele necesare pentru a obține rezultate, atât pentru noi, cât și pentru generațiile viitoare. Trebuie să luptăm pentru cetățenii noștri și pentru viitorul pe care ni-l dorim”, încheie Iohannis.
Președintele Iohannis participă la cea de-a 78-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care se va desfășura la New York, Statele Unite ale Americii.
