Premium
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Curţii Constituţionale a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind transmiterea unor bunuri imobile din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR - SA în domeniul public al municipiului Brad şi al comunelor Şoimuş, Luncoiu de Jos, Vălişoara şi Băiţa.
Preşedintele Iohannis precizează că, potrivit Codului civil, "bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale potrivit unei legi organice nu pot fi trecute din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale sau invers decât ca urmare a modificării legii organice. În celelalte cazuri, trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale şi invers se face în condiţiile legii".
El indică faptul că bunurile vizate de legea criticată nu reprezintă bunuri proprietate publică exclusivă, aflându-se, în prezent, în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR - SA. Preşedintele Iohannis menţionează că nici în partea normativă a legii şi nici în conţinutul anexei acesteia nu există vreo referire la destinaţia actuală a bunurilor.
Şeful statului mai spune că, deşi legea criticată derogă expres de la prevederile OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, prevederi care la rândul lor permit o altă soluţie legislativă, întrucât conţin sintagma "dacă prin lege nu se prevede altfel", consideră că legiuitorul nu poate avea în vedere decât o categorie generică de bunuri aflate în domeniul public al statului, dar care nu fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, şi nu poate reglementa într-un caz individual.
"În cazul în care Parlamentul îşi arogă competenţa de legiferare, în condiţiile, domeniul şi cu finalitatea urmărite, se încalcă principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţie, viciu care afectează legea în ansamblu. Totodată, acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul îşi poate exercita competenţa de autoritate legiuitoare în mod discreţionar, oricând şi în orice condiţii, adoptând legi în domenii care aparţin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituţionale ale acestei autorităţi, consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituţie, şi transformarea acesteia în autoritate publică executivă, aspect ce contravine şi prevederilor art. 102 alin. (1) din Constituţie ce consacră rolul Guvernului", se arată în sesizarea la CCR.
Preşedintele Iohannis subliniază că există şi o jurisprudenţă constantă prin care s-a statuat interdicţia reglementării transferului interdomenial al bunurilor proprietate publică prin lege cu caracter individual (Decizia nr. 600/2005, Decizia nr. 970/2007, Decizia nr. 494/2013, Decizia nr. 574/2014, Decizia nr. 406/2016, Decizia nr. 118/2018, Decizia nr. 384/2019, Decizia nr. 537/2019, Decizia nr. 538/2019).
Şeful statului afirmă că, având în vedere că bunurile supuse transferului prin legea criticată nu constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice (în lipsa unei declaraţii exprese a legii organice) şi că nu poate opera derogarea pentru cazuri individual determinate, terenurile enumerate în anexă pot fi trecute din proprietatea publică a statului în aceea a unităţilor administrativ-teritoriale numai prin hotărâre a Guvernului, la cererea Consiliului Local al Municipiului Brad, a Consiliului Local al Comunei Şoimuş, a Consiliului Local al Comunei Luncoiu de Jos, a Consiliului Local al Comunei Vălişoara, ori a Consiliului Local al Comunei Băiţa, după caz.
"Prin nesocotirea dispoziţiilor art. 860 din Codul civil coroborat cu art. 292 alin. (1) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului legalităţii statuat în art. 1 alin. (5) din Constituţie. Mai mult, nerespectarea procedurii legale şi lipsa manifestării de voinţă a Consiliului Local al Municipiului Brad, a Consiliului Local al Comunei Şoimuş, a Consiliului Local al Comunei Luncoiu de Jos, a Consiliului Local al Comunei Vălişoara, ori a Consiliului Local al Comunei Băiţa, după caz, atrage şi încălcarea art. 120 alin. (1) din Constituţie, ce consacră principiul autonomiei locale", arată Iohannis.
El mai precizează că, potrivit jurisprudenţei CCR, transferul unui bun, care nu constituie obiect exclusiv al proprietăţii publice, din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se va realiza prin hotărâre a Guvernului.
Şeful statului indică faptul că parte din bunurile ce fac obiectul transferului dreptului de proprietate sunt neintabulate, iar în cazul terenului situat în municipiul Brad, în suprafaţă de 14.760 mp - acostament CF situat între str. Teilor şi Supermarket Penny - nici nu este indicată persoana juridică de la care se transmite imobilul.
"Având în vedere că din instrumentul de prezentare nu rezultă că bunurile nu fac obiectul unor litigii sau al unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, considerăm că transmiterea acestora prin lege goleşte de conţinut art. 2921 din Codul administrativ şi este de natură să împiedice accesul nemijlocit la justiţie al persoanelor vătămate într-un drept protejat de lege", se arată în sesizarea la CCR.
Preşedintele Iohannis menţionează şi că prin legea dedusă controlului de constituţionalitate concomitent se transmite dreptul de proprietate din patrimoniul statului în cel al unor unităţi administrativ-teritoriale şi se constituie un drept de administrare în favoarea consiliilor locale Brad, Şoimuş, Luncoiu de Jos, Vălişoara şi Băiţa.
"Soluţia legislativă adoptată de Parlament contravine dispoziţiilor art. 136 alin. (4) din Legea fundamentală, ce consacră la nivel constituţional modalităţile de exercitare a dreptului de proprietate publică", se precizează în sesizarea la CCR, în care se mai arată că legea contravine şi dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie.
Şeful statului solicită CCR să admită sesizarea şi să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său.
