Premium
Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind modificarea legii privind restituirea terenurilor forestiere. Prin urmare, legea se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR. Şeful statului a susţinut în obiecţia de neconstituţionalitate că, în cazul terenurilor care au intrat în proprietatea statului după 1948, modificările la actul normativ sunt neclare pentru că rezultă din text că ar fi posibilă trecerea de drept a terenurilor din domeniul public în cel privat al statului, fără parcurgerea unei proceduri administrative de trecere interdomenială, ceea ce contravine dispoziţiilor Codului administrativ, transmite news.ro.
„A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi a constatat că sunt neconstituţionale prevederile art.I din Legea pentru modificarea Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 – Codul silvic”.
Pe 21 august, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat vineri CCR în legătură cu Legea pentru modificarea Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii 46/2008 – Codul silvic, a transmis Administraţia Pe 21 Prezidenţială.
Şeful statului susţine că, în cazul terenurilor care au intrat în proprietatea statului după 1948, modificările la actul normativ sunt neclare pentru că rezultă din text că ar fi posibilă trecerea de drept a terenurilor din domeniul public în cel privat al statului, fără parcurgerea unei proceduri administrative de trecere interdomenială, ceea ce contravine dispoziţiilor Codului administrativ.
Proiectul de lege a fost adoptat, decizional, de Camera Deputaţilor pe 28 iulie şi trimis spre promulgare pe 3 august.
La articolul I punctul 2 din legea criticată care modifică dispoziţiile alin. (1) al art. 13 din Legea nr. 165/2013 este prevăzut că: „ (1) În situaţia în care restituirea terenurilor forestiere pe vechile amplasamente nu este posibilă, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte amplasamente de pe raza unităţii administrativ-teritoriale, chiar dacă acestea s-au aflat în proprietatea statului român înainte de anul 1948, au intrat în proprietatea statului sau au fost incluse în amenajamente silvice după această dată. Restituirea terenurilor forestiere care s-au aflat în proprietatea statului român înainte de anul 1948 se face în condiţiile legii, cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (5). Restituirea terenurilor forestiere care au intrat în proprietatea statului după anul 1948, respectiv terenurile proprietate privată ce au făcut obiectul naţionalizării, se face de către comisiile locale si judeţene de fond funciar, respectiv de către comisia de fond funciar a Municipiului Bucureşti, conform prevederilor legale în vigoare”.
„Reglementarea are în vedere ipoteze normative ce reprezintă, în esenţă, excepţii de la regula restituirii în natură a terenurilor forestiere pe vechile amplasamente. Dacă în ceea ce priveşte situaţia terenurilor care au fost în proprietatea statului înainte de anul 1948 se prevede parcurgerea procedurii de trecere a terenurilor din domeniul public al statului în cel privat al acestuia, în cazul terenurilor care au intrat în proprietatea statului după anul 1948, norma cuprinsă în teza a III-a a alin. (1) al art. 13 din Legea nr. 165/2013 este neclară întrucât din redactarea acesteia rezultă că ar fi posibilă trecerea de drept a terenurilor din domeniul public în cel privat al statului, fără parcurgerea unei proceduri administrative de trecere interdomenială, ceea ce contravine dispoziţiilor Codului administrativ ce prevăd parcurgerea unei proceduri administrative de trecere a unui bun din domeniul public al statului în cel privat al acestuia şi, implicit celor ale art. 1 alin. (5) din Constituţie. Pe de altă parte, din redactarea normei criticate rezultă că restituirea terenurilor forestiere aflate la data soluţionării cererii în domeniul public al statului, şi care este în mod intrinsec afectat unei utilităţi publice, se va face direct din domeniul public al statului, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 136 alin. (4) din Constituţie, precum şi celor din Codul civil, potrivit cărora bunurile proprietate publică sunt inalienabile”, arată textul sesizării şefului statului.
De asemenea, preşedintele Iohannis face referire şi la prevederea care are în vedere terenurile forestiere care au intrat în proprietatea statului după anul 1948. Potrivit noii soluţii legislative, restituirea acestora este făcută de către comisiile locale şi judeţene de fond funciar, respectiv de către comisia de fond funciar a Municipiului Bucureşti, conform prevederilor legale în vigoare.
„Prin faptul că nu face trimitere la art. 6 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificat prin legea criticată, considerăm că norma este neclară şi permite interpretarea că pentru acestea nu va mai fi necesar transferul interdomenial, prealabil retrocedării - similar terenurilor forestiere care s-au aflat în proprietatea statului român înainte de anul 1948 (teza a II-a a alin. (1) al art. 13 din Legea nr. 165/2013)”, explică preşedintele României.
Şeful statului argumentează că modificarea făcută de Parlament „permite interpretarea potrivit căreia reglementează o dezafectare ope legis a bunurilor din domeniul public al statului, prin trecerea respectivelor terenuri forestiere în domeniul privat, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea foştilor proprietari, teza a III-a a alin. (1) al art.13 din legea criticată contravine dispoziţiilor Codului administrativ, ce nu prevăd o trecere de drept a unui bun din domeniul public în cel privat al statului”.
De altfel, nici Legea nr. 213/2008 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia nu prevedea o astfel de posibilitate, mai spune şeful statului.
În vederea stabilirii regimului juridic aplicabil bunurilor în cauză, momentul de reper îl constituie data soluţionării cererii de retrocedare. Prin urmare, cererea va putea fi direct soluţionată favorabil numai în situaţia în care bunurile sunt în domeniul privat al statului. În măsura în care acestea fac parte din domeniul public, este necesară parcurgerea procedurii administrative de transfer interdomenial, explică sursa citată.
- CITEȘTE ȘI: Cercetătorilor nu le-a venit să creadă: Efectul combinaţiei dintre ciocolată şi vin roşu asupra celulelor
Iohannis mai arată că bunurile proprietate publică nu pot fi înstrăinate, sub nicio formă, însă legiuitorul a prevăzut în legislaţie un mecanism care să asigure posibilitatea statului de a stinge regimul de proprietate publică, prin trecerea bunului în cauză din proprietatea publică a statului în cea privată a acestuia.
„Aplicarea acestui mecanism cunoaşte două limitări, respectiv în situaţiile în care bunul face parte din proprietatea publică exclusivă potrivit Constituţiei sau în situaţiile în care legea interzice expres trecerea anumitor bunuri în proprietatea privată a statului”, potrivit textului sesizării la CCR.
Şeful statului menţionează că pentru asigurarea integrităţii fondului forestier naţional, potrivit art. 34 din Codul silvic „terenurile forestiere proprietate publică a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembrământ al acestuia”.
De aceea este necesară trecerea terenurilor forestiere respective din proprietatea publică a statului în proprietatea sa privată, anterior atribuirii acestor terenuri în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, în condiţiile Legii nr. 165/2013, adaugă preşedintele Iohannis.
„Prin urmare, norma criticată - ce permite reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra unui teren forestier aflat, la data soluţionării cererii, în domeniul public al statului, şi care este în mod intrinsec afectat unei utilităţi publice - contravine atât dispoziţiilor art. 136 alin. (2) şi (4) din Legea fundamentală, prin afectarea regimului juridic al dreptului de proprietate publică, cât şi dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la respectarea Constituţiei şi a supremaţiei sale”, conchide Klaus Iohannis, în sesizare.
