Premium
Președintele Klaus Iohannis a sesizat, joi, Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu modificarea legii care interzice organizarea referendumului la aceea dată cu desfășurarea alegerilor europarlamentare, informează Administrația Prezidențială. Este vorba despre legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală care a fost transmisă de Parlament pentru promulgarea de către președintele Klaus Iohannis la finalul lunii decembrie a anului trecut. În agenda președintelui figurează organizarea unui referendum pe teme de justiție.
Citește și: Radu Tudor lansează o informație BOMBĂ: este CUTREMUR în Guvern
O victorie la CCR nu garantează faptul că președintele va convoca un astfel de referendum, dar din acel moment are toate opțiunile deschise. De menționat faptul că în jurisprudența CCR se regăsesc decizii care permit organizarea unui referendum odată cu alegerile regulate.
Klaus Iohannis a declanșat deja procedurile pentru un referendum pe tema justiției, însă nu l-a convocat. În ultima declarație pe această temă, președintele a spus că trebuie găsit un moment oportun.
Din punct de vedere politic, un referendum organizat odată cu un scrutin de alegeri este oportun pentru că astfel este împiedicată strategia adversarilor de a boicota referendumul, iar acesta să fie invalidat pentru că nu îndeplinește pragul electoral.
„I-am rugat pe colegii mei să studieze problema, să vedem cum putem să abordăm chestiunea în așa fel încât să fie și eficientă. Nu vrem să ne jucăm de-a referendumul, ci dacă îl facem, să fie util. Un referendum convocat de președinte nu produce rezultate obligatorii și acest lucru trebuie știut”, a spus președintele președintele.
În această perioadă este așteptată OUG pentru amnistie și grațiere, dar și modificările Guvernului la Codurile Penale. Este posibil ca președintele să aștepte să vadă ce modificări se vor efectua și pe un eventual val de nemulțumire populară să anunțe un referendum care, odată câștigat, doboară coaliția PSD-ALDE și îi asigură al doilea mandat de președinte.
Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat în ianuarie 2017 procedura pentru organizarea referendumului privind Justiţia şi a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă. „Marţi, 24 ianuarie a.c., Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a declanşat, în conformitate cu prevederile art. 90 din Constituţia României, procedura privind organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la următoarea problemă de interes naţional: Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”, anunţa Administraţia Prezidenţială. Pe 13 februarie 2017, Parlamentul vota, în unanimitate, avizarea referendumului propus de președinte.
Ce a contestat Klaus Iohannis la Curtea Constituțională
Șeful statului argumentează, în sesizarea transmisă Curții Constituționale, că o asemenea normă legislativă care interzice organizarea unei consultări populare odată cu desfășurarea alegerilor europarlamentare încalcă prevederile constituționale. Președintele amintește că Legislativul a încercat de mai multe ori, prin proiecte de lege, să interzică organizarea referendumurilor la aceeași dată cu desfășurarea alegerilor în PE, care au fost declarate neconstituționale de către CCR
„Autoritatea legiuitoare este liberă să opteze pentru orice soluție legislativă în materie referendară, însă fără a interfera cu competențele celorlalte autorități publice în acest domeniu, precum și fără a le modifica statutul constituțional ori atribuțiile prevăzute în Legea fundamentală. Or, norma prin care se interzice organizarea de referendumuri la aceeași dată cu data desfășurării alegerilor pentru Parlamentul European afectează norme și principii constituționale”, arată președintele Iohannis în sesizarea depusă la CCR.
În legătură cu organizarea referendumului cu privire la probleme de interes național, acest drept este exclusiv al președintelui țării, iar prevederile se găsesc în art. 80 din Constituție. De asemenea, la art. 90 în Legea fundamentală este prevăzut că „Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național”.
Prin urmare, șeful statului invocă faptul că modificarea legislației electorale încalcă mai multe decizii anterioare ale Curții Constituționale.
Astfel, Iohannis reamintește că CCR a decis că: „referendumul se poate desfășura oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României. Așadar, potrivit Constituției, nu există nicio altă condiție care să interzică organizarea și desfășurarea referendumului simultan cu alegerile prezidențiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor menționate. Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate să o facă. În consecință, condițiile stabilite de legiuitor pentru desfășurarea referendumului prin legea criticată adaugă la prevederile Constituției, ceea ce determină neconstituționalitatea acestora.Art. 90 din Constituție prevede: „Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național”.
Totodată, în aceeași decizie din 2007, Curtea arată că „aceste exigențe extraconstituționale cuprinse în lege împiedică organizarea oricărui referendum, în condițiile în care practic, în România, s-ar putea să se desfășoare alegeri în fiecare an, ceea ce, așa cum s-a arătat, contravine art. 2 alin. (1) din Constituție. Mai mult, în condițiile în care legea se referă la alegerile locale, fără a preciza dacă este vorba de alegeri generale sau parțiale, este cunoscut faptul că acestea din urmă pot avea loc în fiecare lună a anului. În consecință, suprimarea referendumului prin obstacole stabilite de lege reprezintă un alt argument pe care se întemeiază constatarea că pct. 1 al articolului unic din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului este neconstituțional”.
În ceea ce privește referendumul privind demiterea Președintelui României, Constituția spune, la articolul 95 alin. (3): „Dacă propunerea de suspendare este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui”.
Astfel, după cum rezultă din decizia Curții din anul 2007, acest tip de referendum poate să se desfășoare oricând în cursul anului, dacă Parlamentul a aprobat propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României, „Curtea Constituțională reținând că în Constituție nu există nicio altă condiție care să interzică organizarea și desfășurarea referendumului simultan cu alegerile prezidențiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European ori într-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor menționate”, potrivit sursei citate.
În acest sens modificările efectuate de Parlament la legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, încalcă deciziile CCR, cât și Legea fundamentală.
Referitor la referendumul privind revizuirea Constituției, Klaus Iohannis amintește de articolul 151 alin. (3) din Constituție: „Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.”
În acest sens, șeful statului argumentează că există decizie a CCR din anul 2017 care spune că: „pentru coerența procedurii este rațional ca aceeași autoritate care inițiază organizarea referendumului să fie și cea care stabilește data și obiectul referendumului”.
Totodată, prin această decizie Curtea a statuat că: „în vederea asigurării unui mecanism procedural complet, care să confere eficacitate demersului legislativ de adoptare a legii de revizuire, incluzând și reglementarea etapei finale a acestuia, Parlamentul este îndreptățit să stabilească, printr-o lege distinctă, data referendumului, fixând astfel în timp momentul la care legea pe care a adoptat-o va fi supusă aprobării populare”.
Prin urmare, arată șeful statului în sesizare, „diferențierea realizată de Legea nr. 3/2000 în privința celor trei tipuri ale referendumului în legătură cu data referendumului se raportează în mod direct la competența autorității îndreptățite să declanșeze un anume tip de referendum”.
Klaus Iohannis amintește și de o decizie din 2018 prin care Curtea a stabilit că: „în virtutea rolului constituțional al fiecărei autorități în declanșarea diverselor tipuri de referendum, stabilirea datei la care acesta urmează să aibă loc se face în mod diferențiat, prin acte specifice fiecărei autorități, respectiv prin decret al Președintelui României, în ce privește referendumul asupra unor probleme de interes național, prin hotărâre a Parlamentului, în situația demiterii Președintelui României, și prin lege, în cazul revizuirii Legii fundamentale”.
În ceea ce privește organizarea referendumului local, articolul 120 din Constituție prevede că: „Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice.”
Iohannis amintește și de legea 251/2001 care reglementează principiul de consultare a cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit
Dispozițiile acestei legi pevăd că „autoritățile prin intermediul cărora se exercită autonomia locală (s.n.) - nu aduc atingere posibilității de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetățenilor la treburile publice, în condițiile legii.”
Astfel, legea nu prevede înțelesul sintagmei „probleme locale de interes deosebit”, lăsând la aprecierea fiecărei autorități locale sfera problemelor ce pot fi supuse consultării cetățenilor, ca o expresie a principiului autonomiei locale. Prin urmare, dreptul și capacitatea efectivă de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale treburile publice aparține autorităților administrației publice locale.
„De aceea, în virtutea acestui principiu constituțional, competența stabilirii datei referendumului local nu poate aparține decât autorității locale respective”, conchide președintele Iohannis în sesizarea formulată, joi, la Curtea Constituțională.
