Un succesor pentru Jens Stoltenberg trebuia găsit atunci când țările NATO au avut o întâlnire în Lituania, în iulie 2023. Alegerea unui nou secretar general al NATO a fost amânată, pentru că alianța ia decizii prin consens și nu au reușit să găsească un acord în acest sens.
Oficialii și trimișii NATO doresc ca nominalizarea să fie încheiată până la sfârșitul lunii aprilie 2024, înainte ca lupta pentru locurile de muncă de top în instituțiile Uniunea Europeană să înceapă serios în jurul alegerilor europarlamentare din 6-9 iunie, dezvăluie Associated Press. „Ei sunt dornici să evite ca problema potențial dezbinătoare să strice summitul a 75-a aniversare a Alianței de la Washington, în iulie”, explică AP.
Informația e cu atât mai importantă cu cât președintele Iohannis, cel care se luptă pentru șefia NATO cu Mark Rutte, spunea marți că nu vrea să-și scurteze mandatul de președinte. „Nu intenționez să îmi scurtez mandatul de președinte", a spus, marți, Iohannis, într-o declarație comună susținută alături de președintele din Muntenegru, Jakov Milatovici. Primul tur de alegeri prezidențiale din România va avea loc pe 15 septembrie, iar cel de-al doilea, pe 29 septembrie.
Procesul de alegere a secretarului general al NATO, post care revine unui european, necesită unanimitate din partea tuturor celor 32 de state membre. Posibila alegere a lui Iohannis ar marca o etapă istorică, întrucât ar fi primul est-european care ar ocupa cea mai înaltă poziţie în cadrul alianţei, scrie EFE.
Responsabilitățile unui secretar general NATO
Secretarii generali ai NATO sunt responsabili de prezidarea reuniunilor și de ghidarea consultărilor, uneori delicate, între țările membre, pentru a se asigura că o organizație care funcționează pe baza consensului poate continua să funcționeze. De asemenea, se asigură că deciziile sunt puse în aplicare și vorbesc în numele tuturor națiunilor cu o singură voce.
Susținerea lui Iohannis - pe plan intern și internațional
Klaus Iohannis este susținut pe plan intern de principalele partide din România: PSD și PNL. În schimb, forțele opoziției nu cred în capacitatea președintelui de a conduce alianța nord-atlantică.
Pe de altă parte, la nivel internațional Iohannis ar avea sprijinul unor țări importante - printre care chiar Turcia - însă negoicerile sunt în curs de desfășurare în acest moment (mai multe, aici).
Poziția României în regiune
România şi alţi parteneri estici au cerut o mai mare reprezentare în structurile NATO, mai ales într-un moment în care securitatea regională este ameninţată de agresiunea rusă în Ucraina. România cheltuieşte 2,5% din PIB pentru apărare în acest an şi a demarat un program ambiţios de modernizare prin achiziţionarea de avioane de luptă americane F-35, considerate cele mai moderne din lume, remarcă agenţia spaniolă de presă.
Aflat în prima linie de la invazia rusă în Ucraina, Bucureştiul își poate valorifica eforturile depuse în ultimii doi ani pentru a-şi moderniza apărarea.
România, care se învecinează cu Ucraina şi Republica Moldova (un stat care nu este membru NATO) la Marea Neagră, a dobândit o importanţă strategică sporită de la începutul războiului, comentează şi AFP.
Cu ajutorul ţărilor aliate, ea dispune de un centru regional de pregătire pentru piloţii americani de vânătoare F-16. Ucraina, care spune că are nevoie de aceste avioane pentru a lupta împotriva armatei ruse, va trimite oameni acolo în următoarele luni.
În total, peste 5.000 de soldaţi NATO sunt dislocaţi în România, ceea ce face ca acesta să fie cel mai mare contingent de forţe aliate de pe flancul sud-estic al Europei. Franţa este naţiunea cadru pentru misiunea Eagle, care are ca scop protejarea teritoriului Alianţei împotriva oricărui posibil atac rusesc.
În prezent, România este reprezentată la nivel înalt în cadrul NATO de Mircea Geoană, secretar general adjunct.
Decalogul lui Iohannis
Preşedintele Klaus Iohannis a prezentat, marţi, 10 puncte referitoare la viziunea sa pentru viitorul NATO, într-un editorial de opinie publicat de Politico, nu la mult timp după ce şeful statului şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice.
„Pentru a aborda seria largă de ameninţări şi provocări, NATO trebuie să fie echipată corespunzător. Scopul cheie al Alianţei este de a asigura apărarea colectivă a Aliaţilor prin îndeplinirea sarcinilor sale cheie de descurajare şi apărare, prevenire şi gestionare a situaţiilor, şi cooperare pentru securitate. Ca atare, prin dezvoltarea adaptării politice şi militare în desfăşurare, trebuie să facem NATO mai puternică”, scrie preşedintele, în articolul publicat marţi de Politico. „Pentru a obţine acest lucru, înaintez un decalog pentru NATO”, mai precizează şeful statului român:
- „Accelerarea îndeplinirii celor trei sarcini cheie antemenţionate ale NATO prin consolidarea capabilităţilor de descurajare şi apărare în linie cu deciziile luate la Madrid şi Vilnius, intensificarea cooperării prin construirea unei agende mai ambiţioase în acest domeniu şi dezvoltarea eforturilor privind gestionarea crizelor în vederea promovării stabilităţii şi securităţii în „regiunile de interes strategic pentru alianţă.
- Continuarea sprijinirii Ucrainei atât timp cât e nevoie, precum şi susţinerea parcursului său gradual de a deveni o ţară membră a NATO şi UE.
- Îmbunătăţirea interoperabilităţii forţelor NATO şi dezvoltarea rapidă a unei baze industriale de apărare în întreaga alianţă, cu încurajarea industriei de apărare din Europa.
- Încurajarea atingerii pe cât de rapid este posibil a obiectivului de a investi 2% din PIB în apărare de către toate statele membre şi alocarea a 20% din cheltuieli pentru achiziţii de echipamente militare majore.
- Creşterea rezilienţei NATO şi a ţărilor membre în faţa atacurilor hibride şi cibernetice pentru protejarea infrastructurii critice.
- Consolidarea parteneriatelor transatlantice prin intensificarea consultărilor şi a coordonării cu toate organismele relevante ale NATO.
- Consolidarea parteneriatului strategic NATO-UE.
- Accelerarea transformării digitale şi a investiţiilor în inovaţie având în vedere dezvoltarea tehnologiilor perturbatoare precum inteligenţa artificială.
- Acordarea unei importanţe şi mai mari rolului NATO ca forum pentru consultări, coordonare şi pregătire în domeniul controlului de arme, dezarmării şi non-proliferării.
- Evaluarea continuă a metodelor de lucru ale Alianţei şi asigurarea unei reprezentări geografice echilibrate în deliberări şi pregătirea deciziilor”.
Comentează