Premium
Președintele Klaus Iohannis și prima doamnă Carmen Iohannis au fost în vizită de stat în Japonia, acolo unde au fost primiți de împăratul Japoniei, dar și de către premierul Japoniei.
Update, 8 martie 2023, ora 17.22. Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, vicepreşedinte PNL, a declarat că deplasarea cu un avion privat a preşedintelui Klaus Iohannis în vizita oficială pe care a efectuat-o în Japonia este justificată, având în vedere importanţa acestui eveniment în cadrul căruia a fost semnat şi Parteneriatul strategic între cele două ţări.
Citește AICI cum comentează Alina Gorghiu deplasarea în Japonia a preşedintelui Klaus Iohannis cu o aeronavă privată.
Zborul până la Tokyo nu s-a efectuat cu o cursă a TAROM, ci cu un avio privat Boeing 737-900ER, înmatriculată LX-DIO, aparținând companiei luxemburgheze Global Jet.
Conform BoradingPass, avionul a zburat pe ruta: București-Sibiu-Baky-Tokyo.
O oră de zbor cu acest avion privat costă în jur de 20.000 de euro. Având în vedere că zborul până în Japonia durează aproximativ 12 ore dus și 12 ore întors, Administrația Prezidențială a plătit peste 500.000 de euro pentru toată aventura.
La costurile zborului se adaugă și alte cheltuieli, inclusiv aterizarea pe aeroportul din Tokyo.
Klaus Iohannis, primit de împăratul Japoniei
Preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa, Carmen Iohannis, au fost primiţi, marţi dimineaţa, la Palatul Imperial din Tokyo, de Împăratul Japoniei, Naruhito, şi Împărăteasa Japoniei, Masako, informează Agerpres.
Discuţiile s-au purtat pe segmente separate: preşedintele Iohannis cu Împăratul Naruhito, respectiv Prima Doamnă cu Împărăteasa Masako.
Conform protocolului imperial nipon, discuţiile nu se desfăşoară după o agendă prestabilită, iar Împăratul şi Împărăteasa Japoniei nu abordează subiecte politice. Sunt recomandate subiectele relevante din perspectiva statutului pe care îl împărtăşesc cei doi interlocutori - acela de reprezentant al ţării şi naţiunii. De exemplu, pot fi abordate teme legate de identitatea şi specificul României şi poporului român, precum şi de contribuţia acestora la patrimoniul universal. De asemenea, este binevenită abordarea unor subiecte care să ateste legăturile trainice şi îndelungate dintre poporul român şi poporul japonez, consemnate la nivel diplomatic de peste un secol (102 ani). Temele cu un puternic impact umanitar şi relevante pentru naţiune sunt în mod predilect abordate de către cuplul imperial japonez. În acest context, este posibilă referirea exclusiv la suferinţa provocată oamenilor de unele evenimente, precum pandemia de coronavirus sau războiul din Ucraina.
