Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, critică în termeni duri lipsa de colaborare a instituțiilor românești cu EPPO (European Public Prosecutor’s Office) în privința investigațiilor care vizează Portul Constanța.
Într-un interviu acordat publicației Libertatea, Kövesi a afirmat că, în timp ce alte state membre ale Uniunii Europene cooperează eficient cu Parchetul European, România continuă să ignore solicitările de la Luxemburg. Situația contrastează puternic cu cea din Grecia, unde procurorii europeni au coordonat recent o amplă operațiune anticorupție în portul Pireu.
„Parchetul European poate ajuta România, poate reduce frauda cu TVA, poate reduce frauda vamală, poate ajuta statul român să aibă mai mulți bani în buget. Asta este datoria noastră și asta este ceea ce facem. Dacă nimeni nu ne sesizează și nimeni nu vrea să lucreze cu noi, vă promit eu că o să lucrăm încet, mai greu, mai dificil, dar tot o să ajungem acolo, în portul Constanța”, a declarat Kövesi. Procurorul-șef a adăugat că așteaptă „ca anumite instituții din România să se trezească și să facă ceea ce trebuie făcut, cum e normal”, subliniind că, indiferent de obstacole, EPPO nu va abandona ancheta privind posibilele fraude din portul românesc.
Portul Pireu, exemplu de colaborare europeană
În contrast cu pasivitatea autorităților române, Kövesi a oferit exemplul operațiunii „Calypso”, desfășurată în Grecia. Procurorii europeni, cu sprijinul autorităților elene, au descoperit un vast mecanism de fraudă vamală și de evaziune cu TVA în portul Pireu, care funcționa de cel puțin opt ani. În urma descinderilor, au fost confiscate 2.435 de containere cu bunuri de contrabandă provenite din China – în special biciclete electrice, textile și încălțăminte. Prejudiciul total estimat depășește 800 de milioane de euro, dintre care 350 de milioane reprezintă taxe vamale neplătite, iar 450 de milioane provin din TVA neîncasat.
În opinia Laurei Codruța Kövesi, această operațiune demonstrează cât de eficient poate funcționa mecanismul Parchetului European atunci când există voință din partea statelor membre. „Un procuror român poate să înceapă să facă micul său dosar acolo, la fel cum am început și în Grecia cu operațiunea Calypso. Dacă nu eram în Parchetul European, procurorul grec probabil nu ar fi mers pe acea firmă, unde erau oameni de paie, și nu s-ar fi întâmplat nimic. N-ar fi văzut niciodată ce este în spate și n-ar fi ajuns să descopere ce se întâmpla”, a explicat procurorul-șef.
„N-am primit nicio informație despre Portul Constanța”
În ceea ce privește România, Kövesi afirmă că, de la înființarea Parchetului European în 2019, nu a primit „absolut nicio informație” legată de activitățile suspecte din Portul Constanța. „Am văzut că sunt dosare, se mai întâmplă câteva lucruri mici legat de portul Constanța, dar doar atât. Noi de când s-a înființat Parchetul European n-am primit nicio informație legată de ce se întâmplă acolo, absolut niciuna”, a declarat aceasta.
Procurorul-șef a reamintit că instituția pe care o conduce nu are rol de poliție sau vamă și că depinde de colaborarea autorităților naționale. „Noi nu suntem nici polițiști, nici vameși. Rolul nostru nu este să detectăm, trebuie să facem investigații. De aceea toate celelalte instituții trebuie să detecteze și să raporteze la Parchetul European. Și acesta trebuie să fie un reflex”, a spus Kövesi.
„Frauda vamală și frauda cu TVA trebuie să fie o prioritate”
Procurorul-șef al EPPO a atras atenția că infracțiuni similare se comit în toate porturile Europei, dar spre deosebire de alte țări, din România nu vin sesizări. „Un șef de vamă ne-a sunat și ne-a spus că după acțiunea noastră la Pireu a simțit că a crescut foarte mult volumul operațiunilor la el în port. Haideți să ne așezăm la masă să vedem ce e de fapt deschidere. Nu avem aceeași deschidere în România”, a explicat Kövesi.
Ea a subliniat că multe dintre cazurile investigate de EPPO în alte state au avut conexiuni cu România, dar informațiile au venit mereu din afară, niciodată de la autoritățile române. „Au fost situații în care am văzut că bunurile au intrat în portul Constanța, ele au avut ca destinație finală Germania sau Spania, dar aveau conexiuni cu România. Deci noi cumva venim cu informațiile din Spania și din Germania și vedem ce se întâmplă în România. Deci nu poate nimeni să mă convingă că tu, din România, nu vezi ce se întâmplă la tine în țară”, a spus procurorul-șef.
Kövesi a conchis că „frauda cu TVA și frauda vamală trebuie să fie o prioritate” pentru toate statele membre, inclusiv pentru România, avertizând că lipsa de acțiune nu face decât să prelungească pierderile bugetare uriașe. Potrivit bilanțului EPPO, în 2024 procurorii europeni au deschis 251 de anchete care vizează România, cu un prejudiciu total estimat la 2,3 miliarde de euro – plasând țara pe locul al treilea în Uniunea Europeană, după Italia și Germania.
Comentează