Kovesi, despre modificarea legilor Justiţiei: Va afecta grav independenţa procurorilor şi nu numai

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a declarat marţi că există o încercare de a creşte autoritatea ministrului Justiţiei asupra activităţii procurorilor, ceea ce va afecta grav independenţa acestora.

"În ceea ce priveşte punctul nostru de vedere, am susţinut încă de la proiectul din 23 august că există o încercare de a creşte autoritatea ministrului Justiţiei asupra activităţii procurorilor, ceea ce va afecta grav independenţa procurorilor şi nu numai", a spus Kovesi la o dezbatere pe legile Justiţiei, organizată marţi de Grupul pentru Dialog Social şi Revista 22. 

Ea a enumerat trei aspecte din cele două proiecte care vor duce la "afectarea gravă" a independenţei procurorilor. 

"Există trei chestiuni esenţiale în cele două proiecte, care, dacă vor fi adoptate în această formă, vor duce la acest efect, de afectare gravă a independenţei procurorilor: trecerea Inspecţiei Judiciare sub autoritatea ministrului Justiţiei, modificarea condiţiilor privind răspunderea materială a magistraţilor (...) şi înfiinţarea Direcţiei speciale de cercetare a magistraţilor", a mai declarat Kovesi. 

Ea a arătat că, aşa cum nu există direcţii speciale de investigare a infracţiunilor poliţiştilor sau primarilor, nu îşi are rostul nici o direcţie specială care să investigheze infracţiunile magistraţilor. 

"S-a spus în mod fals că DNA se opune acestei modificări pentru că ar pierde competenţa. Haideţi să ne uităm pe cifre. (...) În 12 ani au fost condamnaţi definitiv 88 magistraţi - 44 de procurori, 43 de judecători şi un magistrat asistent. Dacă pentru 88 de persoane condamnate în 12 ani trebuie sa înfiinţăm o direcţie specială... În aceeaşi perioadă de timp avem 575 de ofiţeri de poliţie condamnaţi, 121 de lucrători vamali, 106 primari de comune, oraşe şi municipii. Ce o sa facem, dacă avem de 10 ori mai mulţi poliţişti condamnaţi o să facem direcţie pentru investigarea poliţiştilor, direcţie pentru investigarea primarilor, direcţie pentru investigarea lucrătorilor vamali", a precizat Kovesi. 

Ea a afirmat că lipseşte o notă de fundamentare, lipseşte un studiu de impact din care să reiasă motivaţia pentru care astfel de modificări au fost incluse în aceste proiecte de legi. 

În ceea ce priveşte modificarea Codului Penal, procurorul şef al DNA a remarcat că modificarea principală ar viza infracţiunile de abuz în serviciu. 

"Avem o decizie care este deja cunoscută de toată lumea privind abuzul în serviciu (...) Aceste efecte ale deciziei Curţii nu sunt neapărat chestiuni care ţin neapărat de activitatea DNA, ci vizează întreaga societate. Anul trecut, în rechizitoriile pe care DNA le-a întocmit doar pe chestiuni de abuz în serviciu, sechestrele instituite de procurori au fost de 263 milioane de euro. În acest an, ca urmare a deciziei CCR privind abuzul în serviciu, 245 dosare au fost clasate (...) şi 188 milioane de euro care au fost prejudiciu în aceste dosare rămân nerecuperate şi aceste fapte nu mai pot fi investigate. Deci vorbim de un tip de infracţionalitate care din păcate este repetitivă (...) şi care nu mai poate fi investigată de DNA pe viitor pentru că avem o decizie a CCR. Haideţi să ne imaginăm dacă aceste efecte s-au produs doar ca urmare a unei decizii CCR, ce se întâmplă dacă modificăm şi noţiunea de funcţionar public, dacă instituim şi un prag minim la abuzul în serviciu sau dacă facem şi alte modificări legate de dezincriminarea infracţiunii de abuz în serviciu împreună cu cea de luare de mită", a afirmat Kovesi. 

Procurorul şef al DNA a mai arătat că "niciodată pentru legile Justiţiei nu a existat o comisie specială". 

"Nu neagă nimeni dreptul Parlamentului şi este dreptul Parlamentului de a iniţia legi, nu neagă nimeni dreptul Parlamentului de a modifica legi, de a iniţia proiecte legislative, (...) de a înfiinţa diverse comisii, dar constatăm aici că avem o comisie specială. Niciodată pentru legile Justiţiei nu a existat o comisie specială, întotdeauna legile organice s-au discutat în comisiile juridice şi apoi în plenul celor două Camere. Vedem că este o procedură deosebită în Parlament, o procedură de urgenţă, motiv pentru care şi avizul solicitat de la CSM a fost unul în sistem de urgenţă. (...) Ceea ce toţi magistraţii au contestat a fost modul în care se încearcă modificarea, prin lipsă totală de transparenţă şi consultare", a precizat Kovesi.