Slovenia nu i-a dat procurori Laurei Codruța Kovesi, iar șefa Parchetului European avertizează: 'Toate infracţiunile de după 1 iunie cad sub jurisdicţia EPPO'

Slovenia nu a desemnat procurori pentru Parchetul European (Biroul Procurorului Public European, EPPO), ceea ce va afecta negativ supravegherea eficientă a modului în care fondurile UE sunt cheltuite în această ţară, susţine şefa EPPO, Laura Codruţa Kövesi, într-un interviu publicat joi de politico.eu.

''Toate infracţiunile care sunt comise după 1 iunie cad sub jurisdicţia EPPO, avem o competenţă obligatorie de a ancheta'', a declarat Kövesi.

''Iată de ce văd Slovenia ca pe un risc imens, pentru că banii vor continua să curgă spre Slovenia, dar sistemul de gestionare şi control pentru fondurile UE în Slovenia va fi cu adevărat afectat'', a explicat procurorul-şef european.

Slovenia, care joi a preluat preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, nu a reuşit să desemneze la timp procurorii delegaţi pentru începerea activităţii EPPO pe 1 iunie.

Premierul Janez Jansa a blocat numele a doi procurori propuşi de ministrul justiţiei Lilijana Kozlovic, invocând în special motive procedurale. Totuşi, Asociaţia slovenă a procurorilor a explicat că cei doi candidaţi au fost îndepărtaţi din cauza implicării lor în anchetele care l-au vizat pe Jansa pentru corupţie şi abuz de putere.

Laura Codruţa Kövesi a atenţionat că 'lipsa manifestă de cooperare sinceră din partea autorităţilor slovene va influenţa masiv eficienţa EPPO'', întrucât responsibilitatea juridică de a ancheta a fost transferată agenţiei pe care o conduce, dar ea a precizat că fără procurori naţionali "nu putem investiga eficient toate suspiciunile de fraudă''.

EPPO, care ar fi trebuit să fie operaţional la sfârşitul anului 2020, şi-a început activitatea la 1 iunie, fiind o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor se va putea extinde în viitor pentru a include, de exemplu, faptele de terorism.

Activitatea EPPO este complementară celei a Biroului european de luptă antifraudă (OLAF) şi a Eurojust (agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări penal cazuri individuale.

Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, cinci au ales să nu participe la EPPO: Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.