Premium
'Parte integrantă a Kosovo', 'proprietate a Serbiei': lacul artificial Gazivode aminteşte cât de departe este un acord de normalizare între Pristina şi Belgrad, care ar trece printr-o modificare a frontierelor, notează marţi France Presse preluată de Agerpres.
Evocată fără a intra în detalii în această vară de preşedinţii sârb şi kosovar, Aleksandar Vucic, şi Hashim Thaci, ea ar consta - potrivit presei locale - într-un schimb de teritorii: Serbia ar oferi cel puţin parţial Valea Presevo (populată preponderent de albanezi) şi va recupera zona situată la nord de oraşul divizat Mitrovica, unde staţionează în continuare o forţă internaţională de menţinere a păcii.
Cu o lungime de 24 de km şi traversat de graniţă, lacul cu 370 de milioane de metri cubi de apă reaminteşte însă că nimic nu este simplu între Serbia şi fosta sa provincie predominant albaneză, a cărei independenţă Belgradul refuză să o recunoască.
Serbia a pierdut controlul asupra Kosovo în urma bombardamentelor NATO care au forţat-o să-şi retragă trupele implicate într-un conflict împotriva gherilei separatiste kosovare albaneze (1998-1999, 13.000 de morţi). Potrivit estimărilor, circa 120.000 de sârbi au rămas în Kosovo şi îşi susţin fidelitatea faţă de Belgrad.
'Gazivode este totul pentru noi. Este proprietatea noastră, la fel ca Kosovo', declară Suzana Maksimovic, o şomeră de 54 de ani, care trăieşte în Mitrovica de Nord, majoritatea sârbă a oraşului. 'Sârbii pot spune ce vor, dar lacul este al nostru', susţine - din partea de sud a Ibarului - Besim Musa, un taximetrist albanez de 31 de ani.
Gazivode, pe care kosovarii albanezi îl numesc Ujman, se întinde în proporţie de trei sferturi pe teritoriul kosovar, dar într-un sector predominant sârb, unde Pristina nu a ajuns să-şi impună jurisdicţia. Lacul are o importanţă crucială pentru independenţa energetică şi alimentarea cu apă a provinciei Kosovo.
'Gazivode arată cel mai bine în multe privinţe amploarea problemei cu care ne confruntăm, diferenţele noastre, luptele noastre politice aprige', a declarat Aleksandar Vucic în timpul vizitării acestui lac la 9 septembrie. Pristina s-a opus acestei vizite, dar apoi a cedat: 'Au existat presiuni din partea Uniunii Europene, nu am avut de ales', a explicat ministrul de externe kosovar Behgjet Pacolli.
Trei săptămâni mai târziu, Hashim Thaçi a replicat printr-o sesiune foto în cursul unei plimbări cu barca cu motor pe lac, suscitând indignarea Belgradului. 'O vizită normală la una dintre frumuseţile noastre', a spus el.
În timpul vizitei lui Aleksandar Vucic, lucrătorii de la baraj l-au decorat cu un drapel sârbesc. 'Dreptul de a gestiona Gazivode aparţine Serbiei', a declarat Srdjan Vulovic, directorul companiei 'Ibar', societate publică înfiinţată de Belgrad, care vinde apă în Kosovo aşa cum a făcut-o şi în perioada iugoslavă.
Potrivit acestuia, barajul a fost construit în anii 1970 şi 'întregul împrumut, în valoare de aproximativ 90 de milioane de dolari, a fost rambursat de Republica Serbia'.
Şeful negociatorilor kosovari, Avni Arifi, avertizează că la viitoarele discuţii va considera 'deplasată orice tentativă de a lansa vreo dezbatere legată de lac'. 'Este o resursă a Kosovo, (...) şi nu discutăm despre resursele noastre cu Serbia', a declarat el pentru AFP.
Lacul aparţine 'teritoriului inalienabil al unei ţări suverane', adaugă şi premierul Ramush Haradinaj.
'Vucic şi amicii săi politici din Serbia ştiu foarte bine' că acest lac 'este călcâiul lui Ahile al Kosovo' a cărei 'independenţă şi stabilitate ar fi pusă sub semnul întrebării' dacă 'ar reveni Serbiei', susţine Agon Dida, expert kosovar în probleme energetice.
Lacul furnizează apă celor două centrale cu cărbune 'Kosovo A' şi 'Kosovo B', care produc 95% din energia electrică a provinciei.
'Fără Gazivode, Kosovo ar fi lipsit de energie electrică', recunoaşte Srdjan Vulovic. 'Kosovo ar fi într-o situaţie de risc energetic', recunoaşte şi Agon Dida. Fără răcire, 'Kosovo A' şi 'Kosovo B' s-ar putea opri rapid, lăsând în întuneric circa 1,8 milioane de persoane.
Potrivit lui Ilir Abdullahu, directorul noii staţii de epurare a apelor uzate care a rezolvat lipsa cronică de apă din Pristina, lacul este 'singura alternativă pentru aprovizionarea' acestei infrastructuri. Circa 700.000 de locuitori din sudul Ibar depind de el.
Dar preşedintele sârb Aleksandar Vucic spune că dependenţa este dublă: 'Nici oamenii din Zubin Potok şi Ibar Kolasin (sectoarele sârbeşti) nu pot rămâne fără Gazivode'.
