Laureatul japonez al premiului Nobel pentru medicină din 2025 speră la noi progrese în îngrijirea pacienţilor

Autor: Cătălin Lupășteanu

Publicat: 06-10-2025 20:30

Article thumbnail

Sursă foto: stiripesurse.ro

Shimon Sakaguchi, laureatul japonez al premiului Nobel pentru medicină din 2025, decernat luni la Stockholm, a declarat luni că speră ca acest premiu să contribuie la obţinerea unor progrese în cercetările medicale din domeniul imunologiei şi la descoperirea unor noi tratamente, informează AFP, potrivit Agerpres.

"Sper sincer că acest premiu va reprezenta o bună ocazie pentru a dezvolta mai mult acest câmp de cercetare pentru a se putea găsi aplicaţii concrete, mai ales pentru pacienţi", a declarat Shimon Sakaguchi, cercetător în domeniul imunologiei la Universitatea din Osaka, într-o conferinţă de presă.

Premiul Nobel pentru medicină pe anul 2025 le-a fost decernat luni cercetătorului japonez Shimon Sakaguchi şi celor americani Mary E. Brunkow şi Fred Ramsdel pentru studiile lor asupra modului în care organismul controlează sistemul imunitar, în special pentru identificarea "gardienilor sistemului imunitar".

Shimon Sakaguchi consideră că cercetările suplimentare asupra sistemului imunitar uman ar putea duce la noi măsuri de prevenire şi tratamente împotriva respingerii transplanturilor de organe, precum şi la tratamente pentru boli precum cancerul.

"Cred că chiar şi pentru bolile greu de tratat astăzi, există soluţii, tratamente eficiente vor fi în mod inevitabil găsite, iar măsuri de prevenire vor fi şi ele descoperite", a mai spus el, adăugând că premiul Nobel ce i-a fost decernat luni a fost pentru el "o surpriză agreabilă".

Comunicatul Comitetului Nobel

Cei trei cercetători au fost recompensaţi luni pentru "descoperirile lor revoluţionare privind toleranţa imunitară periferică", o funcţie care împiedică sistemul imunitar să dăuneze organismului, a precizat comunicatul de presă publicat de Comitetul Nobel întrunit la sediul Institutului Karolinska din Stockholm.

În fiecare zi, sistemul nostru imunitar ne protejează de mii de microbi diferiţi care încearcă să invadeze organismele noastre. Cu toţii au forme şi aspecte diferite, iar mulţi dintre ei au dezvoltat asemănări cu celulele umane, ca o formă de camuflaj. Aşadar, cum stabileşte sistemul imunitar pe cine ar trebui să atace şi pe cine să apere?

Laureaţii din acest an "i-au identificat pe gardienii sistemului imunitar, celulele T regulatoare, care împiedică celulele imunitare să atace propriul nostru corp".

"Descoperirile lor au fost decisive pentru înţelegerea noastră asupra modului în care sistemul imunitar funcţionează şi a motivului pentru care nu toţi oamenii dezvoltă boli autoimune grave", a declarat Olle Kampe, preşedintele Comitetului Nobel.

Shimon Sakaguchi înota împotriva curentului în 1995, când a făcut prima descoperire importantă. La acea vreme, mulţi cercetători erau convinşi că toleranţa imunitară se dezvoltă numai datorită eliminării celulelor imunitare potenţial dăunătoare din timus, printr-un proces denumit "toleranţă centrală". Sakaguchi a demonstrat că sistemul imunitar este însă mai complex şi a descoperit o clasă de celule imunitare necunoscute până atunci, care protejează organismul de bolile autoimune.

Mary Brunkow şi Fred Ramsdell au făcut o altă descoperire importantă în 2001, când au prezentat explicaţia motivului pentru care o anumită specie de şoareci era deosebit de vulnerabilă la bolile autoimune. Ei au descoperit că acei şoareci prezentau o mutaţie într-o genă, pe care au numit-o Foxp3. De asemenea, ei au demonstrat că mutaţiile survenite în echivalentul uman al acelei gene provoacă o boală autoimună gravă, IPEX.

Doi ani mai târziu, Shimon Sakaguchi a reuşit să stabilească o legătură între aceste două descoperiri. El a dovedit că gena Foxp3 controlează dezvoltarea celulelor pe care el le identificase în 1995. Aceste celule, cunoscute în prezent sub numele de "celule T regulatoare", monitorizează alte celule imunitare şi se asigură că sistemul nostru imunitar tolerează propriile ţesuturi ale corpului uman.

Descoperirile celor trei laureaţi au condus la apariţia domeniului toleranţei periferice, stimulând dezvoltarea unor tratamente medicale pentru cancer şi boli autoimune. Acest lucru poate duce, de asemenea, la transplanturi mai reuşite. Mai multe dintre aceste tratamente se află în prezent în etapa unor studii clinice.

Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri