De la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, România a devenit una dintre porțile de acces spre Uniunea Europeană pentru cetățeni din spațiul ex-sovietic, în special ruși și ucraineni, printr-un mecanism amplu de obținere frauduloasă a cetățeniei, arată o investigație publicată de cotidianul francez Le Monde. Jurnaliștii descriu o rețea complexă, destructurată recent de procurori, care ar fi furnizat acte false pentru mii de persoane interesate să evite sancțiunile internaționale sau să se stabilească în UE.
Investigația pornește de la cazul localității Vârfu Câmpului, din nordul României, unde statisticile oficiale au arătat o creștere spectaculoasă a populației într-un interval scurt. De la 3.420 de locuitori în 2011, comuna a ajuns la peste 7.000 în 2021, iar în 2024 figurau aproape 10.000 de persoane pe listele electorale. În realitate, prezența la vot a fost infimă, în unele secții ajungând la doar 2%, fapt care a atras atenția autorităților.
În urma perchezițiilor din noiembrie 2024, anchetatorii au descoperit că nu era vorba despre un boom economic sau demografic, ci despre mii de cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Rusia care obținuseră documente românești cu reședințe fictive, uneori fără acordul proprietarilor locuințelor. Actele ar fi fost eliberate, contra mită, de funcționari ai unor oficii de stare civilă, cu sprijinul unor intermediari locali.
Rețea extinsă și anchete la nivel național
Cazul Vârfu Câmpului nu a fost singular. În 2025, anchete similare au vizat județele Botoșani și Suceava, dar și Bucureștiul. La 18 decembrie, Parchetul General a anunțat 37 de percheziții la nivel național, inclusiv la Primăria Sectorului 6.
Anchetatorii au identificat „existența unui grup criminal format în 2022 din șapte cetățeni ucraineni, în principal rezidenți în România”, sprijiniți de avocați, traducători și notari. Doar în 2025, gruparea ar fi depus peste 900 de cereri de naturalizare cu documente falsificate, majoritatea pentru cetățeni ruși. În Sectorul 6, autoritățile au anulat 68 de documente de identitate, iar alte 300 de proceduri erau în curs.
„Un val de cereri ne-a paralizat aproape serviciile”, a declarat Constantin Florea, director adjunct al Oficiului Stării Civile.
Motivația: acces în UE și evitarea sancțiunilor
Potrivit avocatului Denis Buruian, citat de Le Monde, majoritatea clienților ruși urmăreau obținerea pașaportului românesc pentru a ocoli restricțiile internaționale. „Majoritatea doreau un pașaport românesc pentru a evita sancțiunile și a-și continua afacerile în afara Rusiei”, a spus el, precizând că tinerii aleg mai ales „Dubai”, iar cei mai în vârstă „preferă Franța”.
Un ofițer de poliție și surse judiciare susțin că, în unele cazuri, solicitanții ar fi folosit chiar identități ale unor soldați ucraineni uciși pe front. „Este fără îndoială o încălcare a securității naționale și europene”, a avertizat Buruian.
O procedură legală exploatată ilegal
România permite, din 1991, „redobândirea” cetățeniei pentru persoanele care pot demonstra origini românești în fostele teritorii ale Regatului României. Procedura a fost folosită legal de aproape un milion de moldoveni și de mii de ucraineni. După 2022 însă, interesul rușilor a explodat: aproape 6.658 de cereri în 2023 și 4.574 în 2024, față de doar 5.262 în total între 2012 și începutul invaziei.
Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) a identificat circa 2.000 de cazuri suspecte de fraudă din 2022 până în prezent.
Genealogii inventate și certificate false
Rețelele criminale profită de arhive distruse și lacune administrative pentru a „inventa” genealogii. Potrivit Parchetului General, gruparea destructurată avea acces la baze de date din Republica Moldova și Ucraina, din care erau fabricate documente ce dovedeau, fals, origini românești.
În cazuri recente, infractorii au mers și mai departe, falsificând direct certificate de cetățenie română. Avocatul Denis Buruian a relatat că unul dintre clienții săi a plătit 75.000 de euro pentru un astfel de document, descris drept „ușor de falsificat”.
Pentru a limita abuzurile, din 2024 autoritățile au introdus obligativitatea unui certificat de cunoaștere a limbii române. Măsura urmărește, potrivit ANC, „creșterea rigurozității și integrității procesului”.
Cu toate acestea, ancheta Le Monde arată că rețelele continuă să exploateze „slăbiciuni umane, legislative și organizaționale”, transformând cetățenia română într-un bun extrem de valoros pe piața neagră, cu implicații majore pentru securitatea României și a Uniunii Europene.
Comentează