„Ca ființe superioare, suntem creatori de mituri, spune Alex Mihai Stoenescu. Vrând-nevrând ne imaginăm scenarii, fie zămislite din viața noastră, fie inspirate de alții. Cartea mea se ocupă de felul în care istoricul profesionist extrage informație istorică din literatura mitologică ajunsă la noi.”
„Lucrarea de față analizează mai puțin cronologia generală a lumii sau faptele istorice deosebite și mai mult reflecția marilor gânditori asupra istoriei, motiv pentru care conține multe citate din acești mari precursori. Ea se dorește a fi o carte despre felul în care s-a scris istoria de-a lungul secolelor și despre căile prin care continuă să influențeze viața întregii omeniri. Totodată, ea încearcă să integreze diferitele preocupări pentru istorie într-un sistem coerent, care să permită argumentația în favoarea caracterului științific al Istoriei. (...) Întreaga analiză urmărește evoluția conceptului de istorie în cursul timpului, astfel încât să poată fi parcurse atât diferitele etape ale abordării fenomenului istoric, cât și marile școli de istoriografie.“
Citește și: Tusk, ofertă INCENDIARĂ pentru Iohannis: 'I-am propus să fie preşedintele Consiliului European, a REFUZAT'
Acest al doilea volum al Tratatului de istoriografie generală, semnat de Alex Mihai Stoenescu, apărut în urmă cu ceva mai mult de o jumătate de an, analizează problematica mitului și a genezei sale, studiată de școli istoriografice și ale altor științe și îndeosebi problema identificării unui adevăr istoric într-un mit. „Ca ființe superioare, suntem creatori de mituri, spune Alex Mihai Stoenescu. Vrând-nevrând ne imaginăm scenarii, fie zămislite din viața noastră, fie inspirate de alții. Cartea mea se ocupă de felul în care istoricul profesionist extrage informație istorică din literatura mitologică ajunsă la noi. Am dat niște exemple. Epopeea lui Ghilgameș este un mit, dar când o citești poți afla cum arătau casele, bărcile, organizarea militară, ritualurile, templele, îmbrăcămintea în jurul anului 2900 î.Hr.”, potrivit Mediafax.ro.
Lumea miturilor, e de părere istoricul, continuă să trăiască în omul modern și în sistemul său de relaționare socială. De pildă, nu ne interesează în primul rînd dacă Potopul a fost un fap real, petrecut la o dată identificabilă cronologic, ci consecințele lui asupra mentalității victimelor, precum și modul în care informația s-a răspândit în lume și a devenit un mit fundamental care a influențat gândirea pe spații geografice și culturale foarte largi.
În îndemnul său către cititor, academicianul Ioan-Aurel Pop scrie: „Volumul al doilea al Tratatului de istoriografie generală, elaborat de Alex Mihai Stoenescu, se intitulează Mitul ca izvor al Istoriei si intenșionează să ne convingă că lumea fascinantă a miturilor trăiește printre noi și prin noi, oamenii mileniului al treilea, așa cum a fost parte integrantă a tuturor generațiilor care ne au precedat. Privite prin această grilă, cele mai importante creații culturale și chiar de civilizație ale omenirii provin din mituri. Autorul a avut inspirația să treacă toată istoria creațiilor spiritului uman prin «logica» mitului și a ajuns la concluzii fascinante și tulburătoare, legitimând mitul ca element fundamental și definitoriu, situat pe calea magistrală a devenirii omenirii. Firește, Alex Mihai Stoenescu are predecesori faimoși — mai ales pe scena culturii universale -, care au descifrat rosturile mitului, dar lucrarea Domniei Sale aduce un punct de vedere diferit prin care mitul nu este nici glorificat și nici repudiat, ci așezat la temeiurile unor creații perene, ale unor capodopere. In contextul actual din România, confruntată cu variate confuzii de interpretare a trecutului și a mitului, cu repudierea miturilor istorice și cu disprețul față de adevărul istoric (parțial, așa cum este acesta), cartea de față vine cu încheieri esențiale, cu echilibru și seninatate, demolând false probleme și certificând confluențele naturale dintre istorie și mit.”
Alex Mihai Stoenescu – Tratat de istoriografie generală, volumul II. Mitul ca izvor al istoriei. De la Preistorie la Imperiul Roman. Editura RAO. Îndemn către cititor de acad. Ioan-Aurel Pop. 432 pag.
Comentează