Premium
ÎPS Pimen, înainte să fie o victimă a COVID-19, a fost sursa Securității.
ÎPS Pimen, răpus de coronavirus, ar fi dat nouă note informative cât a colaborat cu Securitatea, în cazul său fiind întocmite mai multe referate, rapoarte, fișe personale și trei scrisori operative.
Arhiepriscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților a avut două nume conspirative în timpul colaborării sale cu Securitatea, inclusiv cu Direcția Informațiilor Externe (DIE).
Potrivit motivării Curții de Apel București (CAB), care l-a declarat în 2011 colaborator al Securității, Pimen a recunoscut în fața judecătorilor că o parte din notele consemnate de Securitate și invocate de Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS) sunt adevarate, însă în altele s-au tras concluzii neadevărate și incorecte, scrie Radio Europa Liberă. „A afirmat că a purtat discuții verbale cu diferiți ofițeri de Securitate dar prin acestea nu s-a atentat la poziția socială a unui cetățean sau a statului român”, se arată în decizia instanței.
Citește și: EXCLUSIV ÎPS Pimen a încetat din viață
Păcatul de a nu iubi conducerea țării
În nota informativă furnizata sub numele conspirativ „Petru” din 18.01.1979, viitorul înalt prelat a adus la cunoștinta organelor de securitate că o anumită persoană A.B. „nu iubește conducerea țării”. Despre aceeași persoană, „reclamantul a furnizat informații referitoare la situația familială a acesteia, încălcându-i-se astfel acesteia dreptul la viata privată. Reclamantul a arătat că este adevarată consemnarea privind nota informativă din 14.09.1979 și a precizat că a evitat anumite discuții deoarece „era o ponegrire la adresa țării”, se mai arată în motivarea CAB.
Citește și: Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților va fi înmormântat la mănăstirea Sihăstria Putnei
Cum motivează IPS Pimen că a fost turnator
În apărarea sa, ÎPS Pimen a invocat că nu este suficientă simpla furnizare de informații pentru a fi declarat colaborator al Securității, ci trebuie dovedit că acele informații au adus îngrădiri unor drepturi și libertăți fundamentale ale unor anumite persoane. „Numai autoritățile statului pot aduce atingeri drepturilor fundamentale și, în plus, nu s-a putut indica nicio persoană căreia i-au fost limitate sau înlăturate drepturile fundamentale la care a făcut trimitere instanța de fond ca efect al informațiilor consemnate de ofițerii de securitate. Pe de altă parte, în cazul cetățenilor străini sau al cetățenilor români care părăsiseră România și locuiau în străinătate, autoritățile române nici nu puteau aduce atingere drepturilor menționate”, a susținut Pimen prin avocat.
