Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Legea desecretizării protocoalelor SRI - Justiție va fi respinsă în Parlament. UDMR a susținut-o în 2018, în frunte cu Kelemen Hunor

Inquam Photos / Adriana Neagoe
dragnea tariceanu

Proiectul de lege inițiat în 2018 de foștii lideri PSD-ALDE Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu privind declasificarea hotărârii CSAT în baza căreia s-au încheiat protocoalele dintre SRI si justitie, precum si revizuirea sentințelor în care au fost administrate probe obținute prin respectivele protocoale, a fost introdusă pe ordinea de zi din această săptămână a Camerei Deputaților, cu raport de respingere de la comisia juridică.

Citește și: Florin Cîțu: Interzicerea cumulului pensie - salariu de la stat NU va bloca niciu domeniu

Proiectul a fost respins si de Senat, după ce a fost declarat neconstitutional de CCR, astfel că respingerea si de Camera Deputatilor, for decizional, va inchide traseul legislativ al propunerii.

Acum la putere, UDMR a votat în 2018 pentru adoptarea legii, alaturi de PSD si ALDE. Printre cei care au votat in 2018 pentru adoptarea legii a fost si actualul vicepremier Kelemen Hunor, presedintele UDMR.

In numele UDMR, fostul deputat Marton Arpad afirma la dezbaterile din plen din 2018:

  • „Am trăit 35 de ani într-un stat poliţienesc, unde Securitatea asculta pe toată lumea şi te luau, şi te condamnau judecătorii, aşa cum vroiau ei, cei de la Securitate. În dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, pe la ora 9,00, când am ieşit în stradă, am ieşit cu speranţa să avem un altfel de stat în această ţară. Şi a trebuit să mă trezesc, la un moment dat, că, încet-încetişor, am ajuns în acelaşi sistem, din care am sperat să scap. Este mult mai trist că există tineri în această ţară cărora li se pare normală această modalitate de activitate a serviciilor secrete care judecă în locul judecătorilor, care ascultă nelegal pe toată lumea şi justiţia activează pe baza unor protocoale. Ei, bine, noi nu suntem de acord cu un astfel de sistem, căci, din punctul nostru de vedere, aceasta nu este justiţie. Şi dacă nu suntem de acord, nu suntem de acord pentru că foarte mulţi cetăţeni ai acestei ţări, de la cetăţeni simpli, e adevărat, până la demnitari, au pătimit din cauza unor astfel de acţiuni, în ultimii ani. Numai săptămâna trecută, la Comisia pentru drepturile omului, au fost prezente rude, avocaţi ai unor persoane condamnate pe baza unor astfel de ascultări, pe o procedură monstruoasă. Ei, bine, noi credem că atunci când s-au dat decizii în instanţă, prin încălcarea legii, pe baza unor astfel de protocoale secrete, este normal să fie revizuită acea procedură şi toate aceste ascultări ilegale să dispară din România. Vă mulţumesc. (Aplauze.)”

Ce prevede Legea privind declasificarea unor documente inițiată de Dragnea și Tăriceanu:

Art. 1. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 24 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare, se declasifică Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi toate documentele care conţin informaţii clasificate având ca temei sau sunt încheiate în conformitate ori în baza Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, documentele prevăzute la alin. (1) sunt declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură.

(3) De la intrarea în vigoare a prezentei legi se desecretizează toate planurile de cooperare realizate de Direcţia Naţională Anticorupţie şi Serviciul Român de Informaţii în baza art. 15 din Protocolul de cooperare dintre Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale nr. 003064 din 4 februarie 2009.

(4) De la data intrării în vigoare a prezentei legi se desecretizează toate protocoalele şi/sau acordurile de colaborare şi cooperare încheiate între instituţiile statului român, Serviciul Român de Informaţii, Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de  Criminalitate Organizată şi Terorism, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Art. 2. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, încetează efectele juridice ale documentelor prevăzute la art. 1.

Art. 3. – (1) Documentele prevăzute la art. 1 sunt centralizate de Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii şi pot fi consultate de persoanele interesate la sediul acesteia. Acest drept se exercită la cerere şi constă în studierea nemijlocită a documentelor şi eliberarea de copii de pe acestea.

(2) Informaţiile cuprinse în documentele de la art. 1 dobândesc, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, caracter de informaţii de interes public.

Art. 4. – Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele prevăzute la art. 1 au posibilitatea, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să se adreseze instanţelor competente pentru constatarea încălcării drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi repararea prejudiciului suferit.

Art. 5. – Cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive şi în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existenţă a documentelor prevăzute la art. 1 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competenţa revine primei instanţe care a soluţionat fondul cauzei.

Art. 6. – Lucrătorii din Serviciul Român de Informaţii, precum şi cei din toate instituţiile emitente, care pun la dispoziţia conducerii instituţiilor din care fac parte, la solicitarea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii documente şi declaraţii care au ca temei Hotărârea nr. 17/2005 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, nu răspund penal, disciplinar, administrativ sau financiar pentru acţiunile întreprinse în acest sens.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.