Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății a fost respinsă de judecătorii CCR. După această decizie a CCR, proiectul de lege este declarat constituțional și pleacă la Palatul Cotroceni pentru promulgare.
Proiectul de lege privind reforma în sănătate (Pachetul II), care implică mai multe legi, include reformarea cabinetelor medicale, a conducerii medicale, managementul spitalicesc și consolidarea rețelei de unități medicale. Printre modificări se numără posibilitatea deschiderii de puncte secundare de lucru pentru medicii de familie, introducerea unui nou model de plată pentru asistența primară, condiții mai stricte pentru șefii de secții și UPU, și încurajarea asocierilor între spitale și universități.
UPDATE - Oficial de la CCR
Decizie privind legea din domeniul sănătății
Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și, respectiv, de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Oamenilor Tineri.
Curtea a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, în ansamblul său, precum și dispozițiile art. I pct. 4, 8, 11, 17 și 24 și ale art. II pct. 1 și 3 din lege sunt constituționale.
Rezumat
Curtea a statuat că legea criticată a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului cu respectarea art. 114 din Constituție, întrucât reglementează un domeniu unitar de relații sociale, justificat de urgența și necesitatea adoptării cu maximă celeritate, fără ca Parlamentul să fi fost exclus din rolul său de unică autoritate legiuitoare.
Totodată, prin conținutul său normativ, legea nu contravine dreptului la ocrotirea sănătății (art. 34 din Constituție), care nu este un drept absolut, statul având obligația de a asigura servicii medicale în limita resurselor financiare disponibile.
Argumente privind neconstituționalitatea extrinsecă
Dispozițiile legii criticate se subsumează unui domeniu unitar de relații sociale, configurat de componenta sănătății publice, astfel că nu se poate reține caracterul eterogen al actului normativ.
Angajarea răspunderii Guvernului este o procedură prevăzută de Constituție. Criticile privind exercitarea abuzivă a acesteia nu au fost reținute.
Urgența adoptării legii este justificată de necesitatea reconfigurării modului de alocare și colectare a resurselor financiare pentru sănătate, în vederea unei repartizări mai eficiente, predictibile și transparente.
Argumente privind neconstituționalitatea intrinsecă
Dreptul la ocrotirea sănătății nu poate fi absolutizat, dat fiind limitele financiare. Legea menține accesul la servicii medicale, într-o formă reconfigurată, fără a aduce atingere substanței dreptului.
Integrarea clinică exclusiv pentru personalul medical cu dublă calificare (medicală și academică) nu constituie discriminare.
Stabilirea indicatorilor de performanță profesională prin ordin al ministrului sănătății nu afectează principiile descentralizării și deconcentrării.
Repartizarea fondului destinat finanțării serviciilor medicale (între plata per capita și plata pe serviciu) este o chestiune de administrare a bugetului public național ce revine Guvernului, nu Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie. Argumentele reținute în motivarea soluției vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Explicațiile premierului Ilie Bolojan
Premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului asupra proiectului de lege și a explicat că prin acesta se eficientizează sistemul de sănătate.
„Un stat corect, cu respect pentru români, nu poate exista în absenţa unui sistem de sănătate accesibil, eficient, cu servicii medicale decente pentru fiecare pacient”, a afirmat prim-ministrul în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor în care Guvernul şi-a angajat răspunderea pentru proiectul privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii.
Potrivit acestuia, deşi bugetele pentru Sănătate au crescut an de an, deşi au fost creşteri salariale mari în anii trecuţi şi s-au făcut investiţii în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătăţirea serviciilor medicale, iar în acest timp problemele s-au acumulat.
„A venit vremea să facem ce trebuia făcut demult. Proiectul pentru care ne angajăm răspunderea în faţa Parlamentului aduce mai multă ordine şi corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienţi şi resursele alocate lor, reduce risipa şi face sistemul mai accesibil”, a punctat Bolojan.
El a precizat că există trei direcţii importante ale acestei reforme.
„În primul rând, reforma pe care o propunem porneşte de la principiul reorientării pacienţilor din zona de de spitalizare către medicina de familie şi medicina de specialitate, prin eliminarea internărilor care nu sunt necesare. Şi, prin tratarea pacienţilor la medicul de familie sau la cel de specialitate, se pot economisi peste 3 miliarde de lei, care să fie redirecţionaţi pentru servicii medicale. Modalitatea de plată pentru medicii de familie se va schimba. Vom pune accentul pe serviciile oferite pacienţilor, care vor constitui peste două treimi din plată, dar o treime din banii plătiţi vor fi pe baza numărului de pacienţi înscrişi pe listă”, a explicat premierul.
O a doua direcţie este oferta de servicii mai accesibile, astfel încât pacienţii din comunităţile izolate să aibă acces mai rapid la consultaţiile primare.
„Seniorii, bolnavii cronici şi persoanele cu dizabilităţi primesc îngrijire la domiciliu fără costuri suplimentare. Se schimbă şi mecanismul prin care asigurăm accesul la medicamente inovative, în aşa fel încât să fie predictibil şi fără presiune pe bugetul public, încurajând prescrierea de medicamente generice”, a spus Bolojan.
A treia direcţie priveşte „responsabilitatea, performanţa şi disciplina financiară din sistem, mai ales la nivelul spitalelor”.
„Pentru a asigura un management profesionist în spitale, contractele vor fi pe bază de indicatori de performanţă, evaluarea se va face transparent şi se elimină numirile fără concurs. Creşte responsabilitatea managerilor şi a şefilor de secţie. Se introduc sancţiuni clare şi mecanisme pentru recuperarea sumelor pentru servicii fictive, practică prin care s-au sifonat uneori bani de la buget. Creşte ponderea plăţilor pe servicii medicale şi scade ponderea influenţelor salariale ca mecanism de plată. Astfel, spitalele publice vor fi încurajate să-şi dezvolte activitatea pe baza nevoii reale de servicii de sănătate către populaţie. Vom consolida reţeaua publică prin introducerea categoriei spitale de importanţă strategică. Aceasta va ajuta la prioritizarea investiţiilor şi dotărilor pentru unităţi vitale în gestionarea crizelor medicale. În acelaşi timp, responsabilizăm şi spitalele private. Acestea vor fi obligate să suporte costurile dacă pacientul este externat nejustificat şi reinternat într-un spital public în 48 de ore pentru aceeaşi patologie”, a detaliat premierul.
Comentează