Raportul de Țară al SUA privind practicile drepturilor omului în anul 2016 (Country Reports on Human Rights Practices for 2016) menționează, printre altele, și progresele făcute în legislația românească privind protecția victimelor violenței domestic. Unul dintre punctele pentru care țara noastră este lăudată vizează o măsură introdusă prin lege de deputatul liberal de Caraș-Severin, Valeria Schelean-Șomfelean.
Concret, actul normativ menţionat anterior impune instanțelor judecătorești să se pronunțe asupra cererilor privind emiterea ordinului de protecție într-un termen de maximum 72 de ore de la data învestirii lor, în camera de consiliu și cu participarea procurorului.
Violenţa în familie constituie o problemă pe agenda publică din România de mai bine de un deceniu. În ultimii ani, cadrul legislativ s-a îmbunătăţit semnificativ iar, în baza acestuia, s-au implementat ulterior o serie de politici și măsuri de protecţie și asistenţă a victimelor.
Măsura inițiată de deputatul PNL Valeria Schelean-Șomfelean vine în contextul în care, până la modificarea legislativă, soluţionarea cauzelor privind emiterea ordinului de protecţie era greoaie, termenele de judecată fiind destul de îndelungate, iar amânările dispuse de către magistrați erau generate fie de măsuri dispuse în faza de regularizare, fie de alte proceduri la nivelul instanțelor de judecată.
“Sunt bucuroasă că am reușit să venim în ajutorul victimelor violenței în familie cu o prevedere care să ofere protecție reală celor care au mai mare nevoie de ea. Emiterea ordinului de protecție în cel mult 72 de ore va înseamna mai multă siguranță pentru victimele violenței în familie și va încuraja mai multe femei să apeleze la acest instrument juridic. Vreau să le mulțumesc colegilor mei deputați că au dat curs apelului meu și că împreună am făcut front unit împotriva violenței în familie. Vreau să mulțumesc în mod special Asociației Necuvinte și doamnei Simona Voicescu pentru sprijinul acordat în elaborarea acestui act normativ, fără de care nu am fi reușit acestă victorie împotriva violenței în familie”, susține Valeria Schelean- Șomfelean.
Totuși, în același raport, Ambasada SUA în România menționează faptul că foarte puține plângeri penale depuse de victimele violenței domestice ajung să fie finalizate cu o condamnare. Doar 2% din plângeri au ajuns în fața unui judecător, pentru că, de cele mai multe ori, victimele renunță la demersul penal pe parcursul procesului, împăcându-se cu agresorii.
Pe de altă parte, se precizează în raportul Ambasadei SUA faptul că Guvernul nu este preocupat prea mult de această problemă și nici nu face eforturi să îmbunătățească și mai mult legislația. Măsurile de protecție de care beneficiază victimele violenței domestice nu sunt aplicabile, de exemplu, și acelor victime care nu formează o familie cu agresorul lor, acestea neputând apela nici la instituția ordinului de restricție și nici beneficia de cazare în centre speciale sau alte servicii, așa cum se întâmplă în cazul victimelor căsătorite cu abuzatorii.