Premium
Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic în forma adoptată de Camera Deputaţilor schimbă configuraţia actului normativ şi se îndepărtează de la scopul avut în vedere de iniţiatorii săi, a explicat Curtea Constituţională în motivarea deciziei prin care au admis o sesizare a preşedintelui Klaus Iohannis.
Joe Biden îl scoate de tot din joc pe Donald Trump: temeri că ar putea vinde informații clasificate
"Legea, în redactarea pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor, vizează aspecte total diferite faţă de dispoziţiile legale dezbătute şi respinse în Senat şi nu are nicio legătură cu obiectivele urmărite de iniţiativa legislativă. Prin modificările aduse, Camera Deputaţilor reglementează cu privire la dispoziţii care nu au fost niciodată şi în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, ca prima Cameră sesizată. Legea adoptată de Camera Deputaţilor modifică obiectul de reglementare al iniţiativei legislative, schimbă configuraţia actului normativ şi se îndepărtează de la scopul avut în vedere de iniţiatorii săi. Pornind de la premisa că legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, Curtea statuează că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră. Or, din examinarea dispoziţiilor deduse controlului de constituţionalitate, Curtea constată că, adoptând legea în forma supusă controlului, Camera Deputaţilor a sustras dezbaterii primei Camere sesizate modificările adoptate, contrar art. 61 din Constituţie", au arătat judecătorii constituţionali, conform AGERPRES.
Curtea Constituţională a admis pe 9 decembrie 2020 sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic 407/2006, care prevede, printre altele, că permisul de vânătoare se poate obţine după şase luni de stagiatură, stabilind că actul normativ este neconstituţional.
