Curtea Constituţională a României trebuie să se exprime din nou pe proiectele de modificare a legilor justiţiei - 303, 304 şi 317 din 2004. Curtea a stabilit termen pe data de 19 aprilie pentru judecarea noilor contestaţii depuse de PNL şi USR, o contestaţie fiind anunţată şi din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Parlamentarii PNL şi USR au contestat joi la Curtea Constituţională (CCR) cele trei legi ale justiţiei - Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Aceştia susţin că au găsit 37 de motive de neconstituţionalitate, dintre care 22 la legea 303/2004 privind statutul magistraţilor.
Legile au fost adoptate luni pentru a doua oară de către Parlament după ce, iniţial, PNL le-a contestat, iar CCR a decis că unele articole sunt neconstituţionale. Printre cele mai importante modificări la legile Justiţiei se află eliminarea preşedintelui României din numirea conducerii ICCJ şi corelarea prevederii din legea 303/2004 cu legea 317/2004.
Dacă decizia CCR va fi de neconstituţionalitate, legile se vor întoarce în Parlament, pentru modificările obligatorii. Dacă CCR respinge sesizările PNL, USR şi ÎCCJ, legile merg la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis, care poate la rândul său să sesizeze CCR sau să ceară reexaminarea legilor.
Comentează