Libertatea presei afectata de constrangeri economice si politice care duc la cenzura

Autor:

Publicat: 05/05/2014 15:36

Potrivit acestui raport, presiunile asupra instituțiilor media sunt de mai multe feluri — politice, economice sau din partea autorităților publice. Clubul Steaua are un capitol aparte în acest raport, în care este declarată "Campioana atacurilor împotriva presei". Maria Popa, unul dintre autorii raportului, a declarat că în prezent jurnaliștii adevărați au devenit la fel de rari precum OZN-urile. "Ne-am ocupat (...) în raport de libertatea de fenomene paranormale precum libertatea de expresie (...) Ne-am transformat în UFO-logi", a glumit ea. La rândul său, Răzvan Martin, unul dintre realizatorii acestui document, a spus că, în linii mari, nu sunt schimbări majore în ceea ce privește libertatea media, față de situația din 2012, dar au existat mai multe agresiuni și jigniri. Politizarea discursului mediatic a fost evidențiată de decizia unor jurnaliști de a migra în mediul politic și de atacurile tot mai frecvente între oamenii din presă, în care predomină amenințările, injuriile și limbajul vulgar. Potrivit documentului, unele instituții media folosesc abuziv dreptul la liberă exprimare pentru a intimida alte persoane/grupuri sociale/justiția/grupări politice. Două astfel de atacuri vulgare au generat reacții mai consistente și au provocat o necesară dezbatere privind calitatea discursului public în România. Abaterile etice tot mai frecvente ale presei au fost sancționate de instanțe, în baza noului Cod Civil. Potrivit raportului pe 2013, media își abandonează adeseori misiunea de a informa, în schimbul promovării unor mesaje favorabile intereselor unor entități private. Unele instituții media și unii oameni din presă își somează colegii de breaslă să nu mai relateze critic despre ei, amenințând cu procese. Mai mulți politicieni au cerut închiderea unor instituții media. PUBLICITATEConducerea și patronatul unuia dintre cele mai importante grupuri media au fost trimise în judecată pentru șantaj. În alte două cazuri separate, instanțele au pronunțat pedepse cu închisoare pentru șantaje de presă. Se perpetuează comportamentele abuzive ale forțelor de ordine la manifestațiile de stradă. Au avut loc abuzuri fără precedent ale forțelor de ordine la Pungești, cu încălcarea mai multor drepturi constituționale ale cetățenilor. Consiliul Național al Audiovizualului a sancționat aceste numeroase abateri, însă nivelul amenzilor este mic și nu este în măsură a descuraja astfel de practici. "CNA s-a eschivat evitând să se pronunțe în două spețe ce pot fi interpretate ca acte de cenzură (cazul Ivanovici-RCS&RDS și serialul TVR 'Moștenirea clandestină')", se arată în documentul care afirmă că instituția CNA a fost ținta unor presiuni venite din zona politică și din partea radiodifuzorilor. De asemenea, unele decizii recente ale CNA "pun în pericol dreptul la liberă exprimare, sancționând dreptul la opinie, fără a ține cont de jurisprudența CEDO". Raportul analizează și funcționarea media publice. Astfel, potrivit Raportului FreeEx—Libertatea Presei în România 2013, SRR adoptă regulamente interne ce afectează dreptul salariaților la liberă exprimare cu scopul de a proteja instituția de criticile venite din interior, iar dificultățile financiare ale TVR continuă și după încheierea procesului de restructurare. Potrivit autorilor raportului FreeEx, conducerea SRR 'a târât instituția' într-un conflict cu unul din liderii sindicali, comițând o serie de abuzuri ce afectează imaginea radioului public. TVR nu a reușit să se relanseze pe piață după încheierea procesului de restructurare, iar TVR "continuă să ofere servicii editoriale partidelor aflate la putere — emisiuni în care politicieni sunt invitați permanenți, parteneriate cu ministere prin care se ceda decizia editorială autorității guvernamentale". Mai mult, criza economică s-a acutizat în piața de media. Mai multe instituții au încetat să existe. Unele ziare au renunțat la varianta print și există exclusiv în online. Situația precară a jurnalistului în raport cu patronatul s-a amplificat în condițiile crizei economice din piața de media. S-au înregistrat demiteri abuzive ale jurnaliștilor, întârzieri la plata salariilor, mulți jurnaliști sunt plătiți pe drepturi de autor. În plus, spun reprezentanții Active Watch, Statutul jurnalistului este vulnerabilizat și mai mult odată cu a expirarea, în februarie 2014, a Contractului Colectiv de Muncă la nivel de ramură. Una dintre problemele subliniate în raport este faptul că "și în 2013, inițiative legislative importante au fost promovate fără o consultare publică prealabilă". Raportul face recomandări pentru politicieni și autorități, în scopul unei mai bune colaborări cu media. Autorii sfătuiesc autoritățile ca, printre altele, să mărească transparența în ceea ce privește cheltuirea fondurilor publice și să nu incrimineze insulta și calomnia. Agerpres

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!