Premium
România trebuie să îşi îmbunătăţească infrastructura de autostrăzi sau căi ferate pentru a asigura eficienţă operaţiunilor NATO, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES fostul comandant al armatei SUA în Europa, Benjamin (Ben) Hodges.
General-locotenent în rezervă Ben Hodges este în prezent coordonator pentru studii strategice în cadrul Center for European Policy Analysis (CEPA) şi a fost la Bucureşti, săptămâna trecută, la un eveniment care a abordat rolul României în NATO, găzduit de Administraţia Prezidenţială.
El a vorbit în interviu despre rolul României în cadrul NATO în regiunea Mării Negre, dar şi despre nevoia ca infrastructura din ţara noastră să fie îmbunătăţită.
"În primul rând, vrem să vedem regiunea Mării Negre fiind abordată din punctul de vedere al securităţii, să o punem pe agenda Summit-ului NATO, să găsim moduri de a asigura stabilitatea în regiune. Cred că România este lider în regiune, cu siguranţă face tot ce îi stă în putinţă pentru securitatea şi stabilitatea de aici, pentru modernizare. Este o parte importantă din securitatea NATO", a declarat Hodges.
Vezi și: Poți fi alergic fără să știi! Cum să câștigi lupta cu polenul în această perioadă
Generalul american a afirmat că Ministerul român al Apărării face tot ce poate pentru ca militarii români să fie bine echipaţi, precizând, în context, că îmbunătăţirea infrastructurii este esenţială pentru rolul României în NATO.
"Chiar aş vrea să văd îmbunătăţiri în privinţa infrastructurii aici, pentru că forţele armate române, Ministerul Apărării fac tot ce se poate pentru ca soldaţii români să fie echipaţi şi antrenaţi bine. Aici sunt scutul antirachetă, centre de instruire foarte bune. Generalul Ciucă este un lider vizionar din punctul acesta de vedere. Ce trebuie făcut acum este îmbunătăţirea infrastructurii - căi ferate, autostrăzi, pentru ca restul Alianţei să vină aici", a susţinut acesta.
El a punctat că, în cazul în care apare o criză, forţele NATO trebuie să aducă multe echipamente şi trupe pe calea ferată, pe autostrăzi, inclusiv peste Carpaţi.
AGERPRES: Pentru că aţi fost aici în perioada în care aţi fost comandant al trupelor SUA în Europa, pentru exerciţii militare, cât durează ca echipamente militare de anvergură să traverseze România, dacă puteţi face o estimare?
Ben Hodges: Păi să vă spun aşa: la finalul exerciţiului Saber Guardian de anul trecut am avut echipament blocat în România peste două luni, în încercarea de a-l duce înapoi în Germania. Este o combinaţie de capacităţi, reglementări... Lucrul acesta mi-a deschis ochii şi mi-a arătat aceste provocări. Nu este neapărat doar vina României. Capacitatea de cale ferată în Europa este inadecvată pentru asemenea operaţiuni. Este o problemă care se întâmplă şi în Germania. Dar asta ne spune că nu există o capacitate suficientă. Azi vrem să scoatem în evidenţă aceste cerinţe, nevoia ca infrastructura din România să fie îmbunătăţită. Uniunea Europeană lucrează la aspectul mobilităţii militare ca prioritate. (...) România trebuie să ajute în acest aspect, iar noi vrem să ajutăm România să evidenţieze ce lipsuri are în infrastructură. Un alt lucru făcut de US Army Europe, anul trecut, a fost să punem un tanc pe un HET (Heavy Equipment Transport) şi să îl traversăm Carpaţii, din Polonia până la baza Mihail Kogălniceanu. A fost foarte, foarte greu. Asta a evidenţiat nevoia de îmbunătăţire a infrastructurii.
Vezi și: Nu vei mai vrea să cumperi de la fast-food: Cum să-ţi prepari acasă o shaorma delicioasă şi sănătoasă.
AGERPRES: Consideraţi că România iese în evidenţă în privinţa lipsei de infrastructură, în Uniunea Europeană?
Ben Hodges: Nu, este o provocare comună în Europa de Est, odată ce treci de Germania. Polonia a făcut eforturi să îşi îmbunătăţească infrastructura în ultimii 5-7 ani. Am fost în Republica Cehă acum două săptămâni. Au beneficiat de fonduri mari de la Uniunea Europeană, dar procesul este lent. Este nevoie de implicarea guvernului, trebuie ca guvernul să fie lider în această problemă, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea infrastructurii. Disponibilitatea fondurilor nu este suficientă, mai e nevoie de planificare şi de forţa de muncă - companiile de construcţii şi toată partea legislativă. Aceleaşi probleme sunt şi în SUA: vrei să extinzi o autostradă, dai peste pământul cuiva, ai nevoie de permis de construcţie, de permis de mediu şi tot aşa. Nu este un proiect uşor, dar este esenţial pentru securitatea şi stabilitatea regiunii.
Foto: (c) LIVIU ŞOVA / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Nu vreau să rămân blocată la subiectul infrastructurii, dar au existat mari investitori din România care au vorbit despre lipsa de infrastructură de aici şi aproape nimic nu s-a întâmplat, dacă ne uităm la cifre. Credeţi că un imbold pe partea militară ar ajuta?
Ben Hodges: Da, dacă legi cerinţele, anume ce vrea România cu ce vrea NATO în privinţa planurilor. Anume, ce vrem să vină aici, cât va dura, când avem nevoie de aceste lucruri şi apoi vezi lipsurile. Şi realizezi că va trebui să creşti capacitatea feroviară cu 50% sau cu 100%. Aveţi poduri peste frumoasele dumneavoastră râuri care nu pot susţine un tanc Leopard sau Abrams. Trebuie să vă asiguraţi că reţeaua de poduri este capabilă să susţină acest tip de greutate nu doar o dată, de sute de ori.
AGERPRES: Aveţi un orizont de timp privind aceste schimbări pe care le doriţi în România?
Ben Hodges: Urgenţa este dictată de ameninţare. Rusia nu o să aştepte şi să zică : "Bine, vă lăsăm 10 ani să vă pregătiţi infrastructura". Deci, aş spune că suntem, probabil, cu zece ani în urmă.
AGERPRES: Când vine vorba de România.
Ben Hodges: Da, da. Nu e vorba de necunoştinţa oamenilor. Nu cred că noi, Alianţa, eu cu siguranţă nu am considerat că asta este o problemă, până când Rusia a invadat Ucraina. Apoi, brusc, toată lumea, inclusiv în Uniunea Europeană şi-a amintit că Rusia are 10.000 de trupe în Abhazia-Osetia de Sud, a invadat Ucraina, au conflicte îngheţate în jurul Mării Negre şi ne ameninţă aliaţii din Europa de Nord. Nu e un joc.
AGERPRES: Anul trecut, într-un interviu acordat lui Richard Quest, aţi spus că Rusia înţelege doar limbajul forţei.
Ben Hodges: Da, respectă doar puterea.
AGERPRES: Summit-ul NATO de la Bruxelles va aborda acest aspect cu şi mai multă hotărâre?
Ben Hodges: Sunt câteva lucruri de care Rusia ar trebui să ia aminte. Summit-ul va sublinia capacitatea de adaptare a NATO, în mod special crearea de comandamente noi, care întăresc abilitatea Alianţei de a răspunde şi de a se întări. Aceste linii de comunicare transatlantică vor avea sediul în Virginia şi asigură faptul că putem traversa oceanul. Al doilea aspect va fi Joint Support and Enabling Command (JSEC), care va fi în Germania, va fi condus de germani, care va facilita primirea de întăriri, trimiterea forţelor în Est, ca răspuns la o ameninţare sau pentru a preveni o criză. Aceştia sunt doi paşi foarte importanţi, care cred că vor semnala coeziunea continuă a Alianţei şi creşterea capabilităţilor necesare pentru descurajare. Un alt lucru ce ar trebui să fie înţeles de ruşi este că sancţiunile UE continuă să fie în vigoare. Rusia a folosit arme de distrugere în masă asupra a două persoane la Salisbury, susţin folosirea de arme chimice, de către Assad împotriva poporului său. Vestul nu va tolera aşa ceva.
AGERPRES: Pe de altă parte, Rusia neagă. Există şi un război al declaraţiilor?
Ben Hodges: Cine are un dosar mai bun privind credibilitatea - guvernul rus sau Vestul? Atâtea ţări au expulzat diplomaţi ruşi, atâtea ţări sunt alături în impunerea sancţiunilor. Francezii şi britanicii s-au alăturat SUA în operaţiunea ce a cuprins bombardamentele din Siria. Au spus şi că nu vor intra în Crimeea.
AGERPRES: Multe dintre mesajele venite de la ţările membre NATO subliniază că Alianţa ar trebui să fie pregătită să acţioneze, indiferent de locul în care are loc un conflict. Este, într-un fel o referire la ce se întâmplă în Siria? Singura membră NATO implicată acolo este Turcia.
Ben Hodges: Când spuneţi singurul aliat implicat în Siria ...
Foto: (c) LIVIU ŞOVA / AGERPRES FOTO
AGERPRES: ... cu trupe.
Ben Hodges: SUA, Marea Britanie şi Franţa tocmai au bombardat. Americanii sunt în Siria cu diverse capacităţi, alte ţări sunt implicate, dar nu sunt expert în ceea ce se întâmplă. Cred că Alianţa se concentrează pe lucrurile corecte şi anume securitatea colectivă a membrilor săi. Asta nu înseamnă că ţările membre NATO nu pot face lucruri în afara (Alianţei - n.r.), iar NATO are în continuare misiunea din Afganistan, dar senzaţia mea este că accentul va fi pus pe securitatea colectivă. Poate că UE are organizarea necesară pentru a face faţă la provocările din Africa, de exemplu. SUA lucrează alături de ei, în anumite zone. Nu ştiu, dar nu am auzit de o operaţiune NATO în Siria.
AGERPRES: Când secretarul general NATO Jens Stoltenberg a venit în România, a spus că ţara noastră conduce ca exemplu. Cred că se referea la faptul că România deja a alocat 2% din PIB pentru Apărare. Aici se ridică problemă achiziţiilor în domeniul Apărării, iar autorităţile vorbesc despre achiziţii, dar şi despre întărirea industriei române de apărare. Cum abordează NATO acest lucru, pentru că România deja a făcut achiziţii, în mare parte de la firme americane, dar apoi se pune şi problema construirii propriei infrastructuri?
Ben Hodges: Cred că UE, PESCO va încuraja dezvoltarea industriilor apărării în România. Nu sunt împotriva acestui lucru, cu siguranţă. Aş vrea să văd România capabilă - fie că este vorba de parteneriatul cu alte ţări - SUA, Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia - sau vecinii săi. Ce mă interesează este efectul, capabilităţile, iar România este pe drumul cel bun în ceea ce priveşte modernizarea. Cred că a investit cele două procente în mod inteligent. Modernizarea înseamnă nu doar echipament nou, ci şi proceduri, organizaţii, zone de instrucţie, lucrurile potrivite din perspectiva mea. Cred că asta a spus şi domnul secretar general când a declarat că România conduce prin exemplu. Nu e vorba de "cât", este vorba de "cum". Cred că există un mare potenţial pentru parteneriate sau pentru dezvoltarea capabilităţilor. Nu cred că sunt lucruri incompatibile.
AGERPRES: Din rolul de comandant al forţelor SUA în Europa, cum aţi văzut dezvoltarea armatei române?
Ben Hodges: Îmi amintesc când preşedintele Obama a crescut numărul trupelor în Afganistan. Doar alţi doi aliaţi au mărit şi ei numărul trupelor - Marea Britanie şi România. Nu voi uita asta. Eram în Comandamentul Regional de Sud şi nu voi uita când am văzut cum a crescut numărul de militari români. În al doilea rând, sub conducerea generalului Ciucă extinderea capabilităţilor şi capacităţii poligonului de la Cincu a fost un lucru incredibil. Îmi amintesc că l-am văzut acum cinci ani, iar ce este acolo, azi ... viziunea şi energia domnului Ciucă de a crea capabilităţile pentru exerciţii sunt importante. Mereu am crezut că un bun indicator al unei organizări bune e abilitatea de a învăţa, de a ne adapta, de a creşte, iar asta văd în armata română. Din nou, este de învăţat de la conducerea domnului Ciucă - efortul de a fi mai bun, în mod constant.
AGERPRES: Dar în privinţa resurselor umane? Sunt mai bine antrenaţi soldaţii români, sunt mai conştienţi de lucruri de care înainte nu erau conştienţi?
Ben Hodges: Experienţa pe care armata română a câştigat-o în Afganistan, exerciţiile la care am fost alături în ultimii ani devin din ce în ce mai complexe, mai sofisticate. Am văzut un exerciţiu de traversare de râu care a fost incredibil.
AGERPRES: La Saber Guardian?
Ben Hodges: Da, a fost impresionant. Cred că este loc pentru evoluţie. Exerciţiile tactice de tip LFX (Live Fire Exercise - Exerciţiu tactic cu trageri de luptă) mi-ar plăcea să le văd mai realiste. Din nou, cu experienţă şi încredere lucrurile devin tot mai bune. Am văzut o evoluţie clară în acest sens.
AGERPRES: NATO reuneşte ţări care au propriile probleme politice. În regiune avem cazurile Poloniei, Ungariei. Cum sunt aceste aspecte abordate, pentru că, într-o măsură, regimul politic este legat de activitatea militară. Anume, NATO va fi mai prudentă într-o zonă în care există un regim autoritar?
Ben Hodges: În primul rând, Alianţa este formată din 29 de ţări, 29 de ţări diferite, de naţiuni diferite care au jurat că vor acţiona una în apărarea alteia. Scopul NATO este apărarea colectivă. Am încredere în toate cele 29 de membre că fiecare va veni în ajutorul celeilalte, dacă va fi nevoie. Când vă uitaţi la ce facem acum din punctul de vedere al descurajării vedeţi că acest lucru se întâmplă. Aproape fiecare ţară din Alianţă este reprezentată în Enhanced Forward Presence Battle Group, de exemplu, în ţările baltice şi în Polonia. Aveţi soldaţi din mai multe naţiuni care sunt în România, fie că sunt în NATO Force Integration Units, în diverse unităţi militare. Cred că România va fi, de asemenea, un loc bun pentru dezvoltarea continuă a structurilor comandamentului NATO. Asta în primul rând.
În al doilea rând, democraţiile noastre liberale, toate instituţiile noastre sunt atacate, tot timpul. Rusia face tot ce poate, cu informaţii false, prin domeniul cibernetic, prin orice mijloace posibile să ne facă să ne pierdem încrederea în instituţiile noastre. Vorbesc de media, de sistemul judiciar, de sistemele electorale, toate sistemele ce sunt democraţii liberale sunt supuse presiunilor. Când nu există un guvern transparent, când oamenii nu au încredere, ruşii exploatează asta. Cel mai bun mod de a asigura apărarea colectivă este să protejăm şi să ne păstrăm toate instituţiile care ne fac puternici. Avem o poveste mult mai frumoasă de spus decât ruşii. Trebuie să o spunem, iar ce faceţi dumneavoastră, media, media libere, cărora li se permite să investigheze, să tragă la răspundere liderii, să asigure transparenţă şi să arate unde sunt cheltuiţi banii, astfel încât contribuabilii să ştie ce se întâmplă cu banii, acesta este cel mai bun mod de a reduce corupţia şi a creşte încrederea oamenilor în guvernul lor. Şi ruşii exploatează când nu avem asta. Aşa că, parte a Alianţei noastre este să avem o armată capabilă, dar se bazează şi pe faptul că avem instituţii.
Foto: (c) LIVIU ŞOVA / AGERPRES FOTO
AGERPRES: NATO ar trebui să se uite şi în afara sa? Pentru că statele aliate se apără unele pe altele, dar Rusia câştigă influenţă în zone ce sunt în afara NATO. În primul rând este Siria. NATO se uită în afara sa şi, într-un fel, negociază să se implice?
Ben Hodges: Nu ştiu, doar mi-aş da cu părerea privind modul în care vede Alianţa lucrurile. Dar, cu siguranţă, membri ai Alianţei, Statele Unite ale Americii, evident, sunt îngrijorate, au fost îngrijorate privitor la Siria, nu doar din punct de vedere umanitar, adică sute de mii de persoane ucise, milioane care au fugit din calea războiului civil. Avem prieteni în regiune. Avem un aliat, Turcia, alte ţări din regiune - Israelul, evident, şi ţări arabe care sunt afectate de această situaţie. Deci, care este strategia prin care sperăm să revenim la un mediu stabil... Dacă mii de oameni nu ar fi ucişi sau alungaţi de conflict nu ar exista această problemă a refugiaţilor care a afectat întreaga Europă. Nu vrei să creezi un vid ce va fi umplut de Rusia şi Iran, ceea ce e exact ce vor ei să facă. Ce se întâmplă acolo afectează Europa, afectează Statele Unite ale Americii. Bombardamentele SUA-Franţa-Marea Britanie au fost executate foarte bine, dar au fost nişte bombardamente, nu o strategie.
AGERPRES: După Rusia, care este cel de-al doilea duşman, pentru că vorbim de duşmani, pentru NATO, în această regiune, în regiunea Mării Negre?
Ben Hodges: Rusia cu siguranţă este cea mai mare ameninţare, iar în strategia naţională de apărare a SUA vorbim de întoarcerea la confruntare între marile puteri. Rusia şi China sunt aici, deşi vorbim de două tipuri de abordări. China urmăreşte să câştige influenţă prin mijloace economice, de informaţie, tehnologice, investiţii peste tot. Sunt foarte activi şi agresivi din acest punct de vedere. Nu sunt aspecte de neglijat. Extremismul islamic este, desigur, o ameninţare pentru toată lumea. România a făcut o treabă bună, pentru că aici nu auzim de asemenea atacuri sau ameninţări.
Dacă vă gândiţi la regiunea Mării Negre, există o legătură între ce se întâmplă în Marea Neagră şi ce se întâmplă în Balcani. Există o legătură între ce se întâmplă în regiunea Mării Negre şi ce se întâmplă în Orientul Mijlociu. Cineva mi-a descris ieri Marea Neagră ca un balcon de pe care poate fi văzut Caucazul şi Orientul Mijlociu. Este o metaforă foarte interesantă. Ruşii cu siguranţă folosesc Marea Neagră ca pe o platformă de pe care îşi proiectează puterea pentru tot ce vor să facă în Siria, de exemplu, şi în regiune. Cineva a folosit expresia "Expresul sirian" - navele ruse prin strâmtori până estul Mediteranei dar şi din regiunea Mării Negre în Serbia de exemplu, locuri în care Rusia încearcă să influenţeze lucrurile. Ultimul lucru pe care îl vrea Rusia este ca Serbia sau alte ţări din Balcani să intre în Uniunea Europeană. Deci, abilitatea lor de a influenţa lucrurile în regiunea Mării Negre trebuie să fie contracarată şi cred că aici intervine rolul României în regiune: democraţie liberală puternică, armată de calitate, modernizată, tineri care rămân în România şi aliaţi care îşi aduc contribuţia. De asta avem nevoie.
AGERPRES: Deci, vorbim de decizia de a avea o prezenţă NATO şi mai consistentă în regiunea Mării Negre.
Ben Hodges: Speranţa mea este ca acest lucru să fie pe agenda Summit-ului NATO din iulie - ceva specific legat de regiunea Mării Negre, de ce este nevoie.
AGERPRES: Aţi dori să mai adăugaţi ceva?
Ben Hodges: Sunt foarte mândru că organizaţia noastră, CEPA, a fost mereu un lider printre think-tank-uri şi organizaţii care se concentrează pe regiunea Mării Negre. De fapt, asta m-a atras la CEPA, când am părăsit armata. Am citit raportul lor de acum câţiva ani privind regiunea Mării Negre şi am fost foarte impresionat. Apoi a fost şi experienţa mea cu soldaţii români din ultimii ani. Asta m-a atras la CEPA. Sunt foarte mândru că organizaţia noastră este aici, găzduită de Administraţia Prezidenţială, pentru a avea discuţii şi panel-uri despre cum putem ajuta România să fie un lider în regiunea Mării Negre, cum putem face ca profilul regiunii Mării Negre să fie mai vizibil, astfel încât NATO să se concentreze în această direcţie şi cred că vom veni cu recomandări de substanţă legate de ce trebuie făcut în viitor. Sunt mândru că organizaţia noastră face un pas înainte în această chestiune.
AGERPRES: Pentru că numele conferinţei de la Cotroceni este "Perspectiva Bucureştiului" (A view from Bucharest - n.r.), cum se vede România de la Washington?
Ben Hodges: Poţi spune că Statele Unite ale Americii sunt interesate de ceva atunci când investesc mulţi bani acolo şi aduc mulţi soldaţi, iar când vă gândiţi la investiţia pe care SUA au făcut-o în ERI acum EDI - European Deterrence Initiative (Iniţiativa Europeană de Descurajare - n.r.)... au fost investiţi bani în poligoane, în infrastructură, exerciţii şi altele. Faptul că există aproximativ 1.000 de soldaţi americani şi personal în România, în fiecare zi, fie că vorbim despre scutul antirachetă, capabilităţile logistice la Mihail Kogălniceanu, toate acestea sunt exemple ale importanţei acordate de Statele Unite ale Americii. Aceasta este doar o mică perspectivă a modului în care armata SUA şi comandamentul SUA în Europa vede România.
