DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Liderii europeni încep un summit privind bugetul multianual al UE: Umplerea golului financiar lăsat de pierderea contribuţiei britanice, marea provocare

parlamentul european

Liderii europeni încep un summit de două zile privind bugetul multianual al UE, la care trebuie să găsească soluţii pentru a umple golul financiar lăsat de pierderea contribuţiei britanice şi să împace divergenţele între finanţarea noilor priorităţi, precum combaterea schimbărilor climatice sau migraţia, şi politicile tradiţionale, în principal politica de coeziune şi politica agricolă comună, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că ''va fi o negociere lungă şi dură''. ''Pactul Verde european şi adaptarea Europei pentru era digitală - pentru noi este important ca cel puţin 25% din fonduri să fie cheltuite pe proiecte pentru Pactul Verde'', a precizat ea priorităţile executivului comunitar la această negociere. ''Întrucât bugetul este foarte strâns, noi resurse proprii ale UE ar scădea presiunea creată de plăţile pentru tranziţia ecologică şi digitală'', a sugerat Ursula von der Leyen.

Liderii statelor contributoare nete care doresc plafonarea contribuţiilor la 1% din venitul naţional al statelor membre îşi menţin poziţia. ''Avem acum o cooperare puternică între statele cu abordare similară, Danemarca, Austria, Olanda şi Suedia colaborând îndeaproape pentru ca volumul bugetului să rămână la 1% şi să avem de asemenea un mecanism bun şi sustenabil privind rabaturile'', a spus premierul suedez Stefan Lofven.

Statele menţionate de Lofven au o ''abordare coordonată'', a confirmat premierul austriac Sebastian Kurz, care anterior a spus că la acest summit va susţine ''interesele contribuabilului austriac''.

Citește și: ULTIMĂ ORĂ Mircea Beuran, primele DECLARAȚII la Tribunalul București, unde a CONTESTAT arestul la domiciliu

În schimb, statele est-europene insistă asupra menţinerii unei finanţări corespunzătoare a politicii de coeziune.

''Am dormit bine, deci sunt pregătit pentru o noapte lungă aici'', a declarat la sosirea la summit preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda. ''Interesul ţării noastre este să dispună de suficiente fonduri pentru (politica de) coeziune. Vom fi foarte consecvenţi pentru convergenţa asupra plăţilor directe către fermieri'', a punctat el.

''Cred că aceste negocieri astăzi şi mâine, şi probabil în weekend, vor fi foarte dificile'', a spus la rândul său preşedintele eston Juri Ratas. ''Avem două priorităţi: plăţile directe pentru sprijinirea fermierilor şi Via Baltica'', coridorul rutier ce leagă statele baltice de Polonia şi Cehia, a indicat el.

''Discuţiile sunt dificile şi pentru că unele ţări insistă asupra unor noi obiective de cheltuieli, ele doresc schimbarea structurii bugetului şi în acelaşi timp reducerea cheltuielilor pentru politica de coeziune şi agricultură'', a explicat premierul polonez Mateusz Morawiecki. ''Din perspectiva noastră, nu poate exista deopotrivă o schimbare a structurii bugetului şi o diminuare a dimensiunii sale (...) Noi domenii de cheltuieli, precum cercetarea sau migraţia, apărarea sau inovaţia sunt politici importante, dar ele nu pot fi finanţate pe seama politicii de coeziune şi a politicii agricole comune'', a subliniat el.

''Germania nu este mulţumită cu actuala stare a negocierilor, întrucât noi credem că nu s-a ajuns la un echilibru corect între contributorii neţi'', a spus cancelarul german Angela Merkel la sosirea la summit. ''Este clar că pentru convergenţă şi agricultură ar însemna mai mulţi bani din partea germană, dar trebuie să existe o împărţire echitabilă între contributorii neţi'', a insistat ea.

''Avem un interes particular ca noile state (din Est) să primească în continuare sprijin (...), dorim o agendă modernă (...), dar şi noile teme precum migraţia, protejarea frontierei externe, ajutorul pentru dezvoltare sunt importante'', a indicat Merkel.

La rândul său, preşedintele francez Emmanuel Macron a dezaprobat diminuarea bugetului multianual, în opinia sa fiind ''inacceptabil să avem o Europă care compensează plecarea britanicilor prin reducerea propriilor mijloace''. ''Discuţia nu poate reuşi dacă insistăm pe un buget de 1%'', a atenţionat el.

Şefa guvernului finlandez, Sanna Marin, a remarcat faptul că ''ţările membre sunt încă departe una de alta''. ''Vom vedea dacă putem termina în acest weekend sau dacă va trebui să continuăm mai târziu. Este multă ambiţie în acest buget, dar să fim realişti. Marea Britanie a părăsit UE, ne aflăm aşadar într-o nouă poziţie'', a atenţionat ea.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care înaintea summitului a avut întâlniri bilaterale cu participanţii, a constatat la rândul său că ''sunt multe interese, multe temeri''. ''Ele sunt toate legitime, dar sunt convins că este posibil să facem progrese în orele şi zilele următoare'', a mai spus el.

Divergenţele privesc atât valoarea bugetului, cât şi distribuţia acestuia pe capitole. Comisia Europeană a propus un buget de 1,114% din venitul naţional brut al statelor membre, Parlamentul European de 1,3%, iar Charles Michel a propus un compromis la 1,074%, procente care sunt toate peste ce ar accepta grupul contributorilor neţi indicat de premierul suedez. Premierul olandez Mark Rutte a declarat la sosirea la summit că nu susţine această propunere de compromis.

De asemenea, mai multe state contributoare nete, printre care şi Germania, doresc o repartiţie a resurselor care să favorizeze noi priorităţi, precum cercetarea, apărarea, migraţia sau mediul, în detrimentul politicilor tradiţionale, respectiva politica agricolă comună şi politica de coeziune, cărora până în prezent li s-a alocat împreună circa 60% din buget.

Propunerea de condiţionare a accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept, avansată de Comisie, sprijinită de Charles Michel şi care vizează în special Ungaria şi Polonia, aduce o complicaţie suplimentară la aceste negocieri.

Un alt subiect de divergenţă este practica rabaturilor la contribuţiile pentru bugetul comunitar, facilitate de care a beneficiat mai întâi Regatul Unit începând din 1984, în urma insistenţelor premierului Margaret Thatcher, de atunci şi alte state contributoare nete cerând şi obţinând astfel de rabaturi, printre ele fiind Germania, Austria, Suedia, Danemarca şi Olanda. Mai multe state, în frunte cu Franţa, cer eliminarea completă a acestei facilităţi.

Cât despre posibilele soluţii pentru a compensa golul financiar lăsat în bugetul UE de retragerea britanicilor, Charles Michel a propus taxarea plasticului nereciclat şi a emisiilor de carbon.

În final, cadrul financiar multianual trebuie aprobat în unanimitate de statele membre.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.