Premium
Liderii Uniunii Europene (UE) şi NATO îl primesc luni pe preşedintele turc Recep tayyip Erdogan în vederea ”relansării” dialogului - pus în dificultate de situaţia de la frontiera greco-turcă, unde s-au regrupat mii de migranţi care încearcă să intre în Uniune, relatează AFP.
Berlinul a anunţat, la rândul său, că un grup de ţări voluntare este pregătit să primească 1.500 de minori, refugiaţi în prezent în Grecia, conform News.ro.
”Vom relansa dialogul. Evenimentele de la frontieră sunt inacceptabile şi nu trebuie să se repete. Pentru asta avem nevoie de toate părţile”, a declarat luni preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen.
Citește și: Acuze dure! Farmaciile fac speculă cu măști! Prețurile au explodat, odată cu răspândirea coronavirusului
Reuniunea cu von der Leyen şi preşedintele Consiliului European Charles Michel este prevăzută de la ora locală 18.00 (19.00, ora României).
Cei doi lideri europeni s-au dus săptămâna trecută la frontieră, de partea greacă.
NICIO DECIZIE DE AŞTEPTAT
Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell consideră că cel mai important este ca ”migranţii care sunt în Turcia să nu creadă că frontiera cu Europa este deschisă şi să nu încerce să intre exercitând o presiune în masă”.
Liderul turc urmează, de asemenea, să fie primit de către secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.
Nicio decizie nu este, cu toate acestea. aşteptată.
Dialogul ”nu va fi închis astă seară. Alte discuţii vor urma cu siguranţă în zilele următoare şi săptămâni”, a apreciat von der Leyen.
Întrebată despre posibilitatea unor ajutoatre suplimentare, ea a dat asigurări că ”nicio cifră” nu este discutată.
Pe agenda discuţiilor de luni se află acordul din 2015 privind migraţia şi situaţia din Siria, dar şi probleme privind liberalizarea vizelor şi Uniunea Vamală.
Citește și: Atac la Guvern și Parlament! Liderul noii forțe politice pune o întrebare-cheie
Zeci de mii de migranţi încearcă să treacă frontiera dintre Turcia şi Grecia după ce preşedintele turc a anunţat la 28 februarie că încetează să mai respecte acordul migraţiei din martie 2016 cu UE. Acest acord prevede ca migranţii să rămână în Turcia, în schimbul unui ajutor financiar european acordat Ankarei.
Însă Ankara consideră că ajutorul obţinut este insuficient în vederea preluării în grijă a celor patru milioane de migranţi şi refugiaţi, în principal sirieni, pe care-i găzduieşte de ani de zile.
Din ajutorul prevăzut de şase miliarde de euro, 4,7 miliarde au fost angajate, dintre care 3,2 miliarde de euro au fost deja plătite, potrivit Comisiei.
Erdogan a îndemnat duminică Grecia ”să deschidă porţile” migranţilor, pentru a-i ”lăsa să se ducă în alte ţări europene”.
Fahrettin Altun, directorul de cominicare al preşedintelui turc, a reiterat luni, pe Twitter, acuzaţii potrivit cărora Grecia a făcut un uz de forţă ”excesiv şi mortal” la frontieră, acuzaţii dezminţite de Atena.
”Este timpul să luăm măsuri semnificative împreună”, a conchis el.
Citește și: Guvernul Orban este criticat dur: Niciun ministru nu vine cu vreun proiect concret!
”SUSŢINEREA GRECIEI”
După criza din 2015-2016, în care UE a implementat soluţii tenporare de mutare a migranţilor, reforma reglemntărilor azilului în Europa s-a blocat. Von der Leyen a anunţat luni că CE urmează să publice o nouă propunere ”imediat după Paşte”.
Guvernul german a anunţat la Berlin că o coaliţie de ţări ”voluntare” din UE intenţionează să preia în grijă până la 1.500 de copii migranţi blocaţi pe insulele greceşti, ”pentru a susţine Grecia în faţa situaţiei umanitare dificile” a acestor copii.
În afară de Germania, Franţa, portugalia, Luxemburgul şi Finlanda şi-au semnalat voinţa de a participa.
”Turcia poartă foarte clar responsabilitatea faptului că a trimis aceşti oameni disperaţi într-un impas”, a declarat luni un purtător de cuvânt al Angelei Merkel, referindu-se la migranţii adunaţi la frontiera turco-greacă.
Citește și: Raed Arafat, propunere de urgență! Solicitare de ultimă oră
La Bruxelles, Turcia vrea de asemenea să obţină de la UE operaţiuni militare în nordul Siriei.
Ofensiva regimului lui Bashar al-Assad, susţinut de Moscova, împotriva provinciei Idleb, ultimul bastion rebel şi jihadist din Siria, a provocat o catastrofă umanitară, iar aproape un milion de persoane au fost deplasate.
Ankara se teme că aceste persoane vin pe teritoriul său.
Peste 1.700 dintre aceste persoane au sosit pe insule greceşti, adăugându-se celor aproximativ 30.000 de persoane care suprapopulează taberele de refugiaţi.
