Președintele Consiliului Național Secuiesc, Balázs Izsák, susține că demersul pentru autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc nu intră în conflict cu Constituția României, însă este împiedicat de modul eronat în care legea fundamentală este interpretată de autorități și de clasa politică.
Organizația pe care o conduce promovează de ani de zile ideea autonomiei pentru regiunea cunoscută sub numele de Ținutul Secuiesc – o denumire nerecunoscută oficial, ce include județele Harghita, Covasna și parțial Mureș.
Subiectul a fost evitat constant de politicienii români, iar liderii UDMR au renunțat în ultimii ani să îl readucă în spațiul public.
„Neînțelegerile grave” din jurul Constituției
Într-o declarație transmisă agenției MTI, Balázs Izsák afirmă că în jurul articolului 1 din Constituție persistă „neînțelegeri grave care duc la denaturări politice”.
Aceste interpretări, spune el, nu doar că afectează discuția despre autonomie, dar slăbesc „egalitatea cetățenilor și democrația românească modernă”, potrivit G4Media.
Liderul CNS citează articolul 1 – „România este un stat național suveran, independent, unitar, indivizibil” – și susține că, într-o viziune europeană, „națiunea românească” nu definește o singură etnie, ci totalitatea cetățenilor statului.
Suveranitatea, interpretată greșit
„Suveranitatea nu aparține, așadar, etniei române, ci tuturor cetățenilor României, care au drepturi egale în cadrul statului. Purtătorul suveranității nu este aparatul de stat, ci comunitatea cetățenilor, care exercită puterea în cadrul Constituției. Suveranitatea nu este un concept etnic, ci politic: exprimă unitatea comunității cetățenilor, nu omogenitatea sa etnică.”, susține acesta.
El a adăugat că, potrivit discursului public românesc, suveranitatea este înțeleasă ca un drept exclusiv al autorității centrale, în opoziție cu ideea de autonomie sau descentralizare – o abordare pe care o consideră fundamental greșită.
Ca exemple de funcționare a unei suveranități distribuite, Izsák menționează Italia, Spania și Finlanda.
Autonomia „nu rupe, ci întărește statul”
Balázs Izsák subliniază că autonomia nu ar submina suveranitatea României:
„Autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc nu ar limita suveranitatea statului român, ci ar consolida-o în conținutul său, oferind fiecărui cetățean – inclusiv comunității maghiare – posibilitatea de a participa responsabil la viața publică.”
În opinia sa, termenul de „stat unitar” ar trebui înțeles ca o formă de cooperare coerentă, nu ca uniformitate impusă. Tot el afirmă că și „indivizibilitatea statului” este adesea prezentată greșit în spațiul public, ca și cum orice formă de autonomie ar duce la destrămare.
Balázs Izsák a spus că ideea că autonomia ar reprezenta o fragmentare a statului este o eroare juridică și că, în realitate, multe state europene aplică forme de autonomie fără să fie afectată integritatea lor.
Concluzie: Constituția, parte a soluției, nu a problemei
„Constituția României nu este un obstacol, dar poate fi baza autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc. Problema nu este în Legea fundamentală, ci în interpretarea ei implicită, etnicistă”, a încheiat președintele CNS.
Comentează