Premium
Un spital din Herson a fost bombardat de fortele ruse, provocand explozii care au spart majoritatea ferestrelor cladirii. In acelasi timp, Rusia sustine ca au doborat o racheta GLSDB americana, semnaland astfel confirmarea faptului ca SUA a furnizat astfel de munitii cu cea mai mare raza de actiune (150 km) catre armata ucraineana. STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de război în timpul zilei de miercuri, 29 martie 2023, pe măsură ce apar.
UPDATE - 29 martie, ora23.15: Bătălia pentru Bahmut: Asaltul rusesc continuă cu succes parțial - Ucraina deține încă orașul
Armata rusă a avut „succes parțial” în atacul în curs de desfășurare asupra lui Bakhmut, dar armata ucraineană încă deține orașul bătut, a informat pe 29 martie Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.
UPDATE - 29 martie, ora 22.41: O dronă ucraineană a vizat capitala Crimeei: Anunțul făcut de administrația rusă
Liderul prorus din Crimeea, anexată în 2014 de Moscova, a afirmat miercuri că apărarea antiaeriană a doborât o dronă în zona oraşului Simferopol, centrul administrativ al peninsulei, după ce media relataseră că au avut loc explozii puternice, potrivit EFE.
UPDATE - 29 martie, ora 22.24: Apel la unitate în 'spatele lui Vladimir Putin' în Rusia: 'Acest război va dura mult timp!'
„Războiul hibrid” dintre Rusia şi puterile din Occident în conflictul din Ucraina ”va dura mult timp”, estimează miercuri Kremlinul, la mai bine de un an după ce preşedintele rus Vladimir Putin a trimis trupele ruse în această ţară vecină, relatează AFP, informaeză News.ro.
UPDATE - 29 martie, ora 22.01: Bătălia de la Bahmut e 'un punct de cotitură' în război! Șeful Wagner: 'Pe teren va rămâne doar armata rusă!'
Liderul grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin, a recunoscut miercuri preţul ridicat în vieţi ale luptătorilor ce poartă sângeroasa bătălie din oraşul ucrainean Bahmut.
UPDATE - 29 martie, ora 21.44: VIDEO - Gafă de tip Dorel la FSB? Explozia din clădirea FSB ar fi fost un accident ciudat: trei persoane au murit în urma incidentului
Incendiul din clădirea FSB din Rostov ar fi putut fi provocat de explozia unei drone ucrainene, pe care serviciul de securitate rusesc a încercat să o demonteze.
UPDATE - 29 martie, ora 21.00: Putin a dat vestea bombă în ședință de Guvern: Sancțiunile UE pot afecta economia Rusiei
Preşedintele rus Vladimir Putin recunoaşte miercuri că sancţiunile internaţionale impuse Rusiei din cauza invaziei şi ofensivei ruse din Ucraina ”pot” avea consecinţe ”negative” ”pe termen mediu” asupra economiei ruseşti, după ce a lăudat, în ultimele luni, adaptarea Rusiei la această conjunctură nouă, relatează AFP, scrie News.ro.
UPDATE - 29 martie, ora 20.37: Experţii nu dau şanse Rusiei în războiul informatic cu Ucraina
Eforturile Rusiei de a distruge informatic Ucraina, în paralel cu invazia militară, nu au reuşit, dar atacurile pro-ruse împotriva unor ţinte europene s-au înmulţit, apreciază experţii grupului de securitate informatică Thales, într-un raport publicat miercuri, din care citează AFP, scrie AGERPRES.
UPDATE - 29 martie, ora 20.02: O nouă eră a războiului rece! Moment istoric între Rusia și SUA: inspecțiile nucleare și notificările aferente au fost oprite
Adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat că toate tipurile de notificări între Rusia și SUA în baza Tratatului de reducere a armelor strategice ofensive (START) au fost suspendate, anunţă Agenţia RIA Novosti, relatează Rador.
UPDATE - 29 martie, ora 19.31: Ministrul ucrainean al Apărării: 'Contraofensiva va începe în aprilie-mai!'
Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei intenționează să lanseze o contraofensivă în primăvară - probabil că acest lucru se va întâmpla în aprilie-mai, a declarat ministrul Apărării din Ucraina, Oleksiy Reznikov, într-un comentariu pentru postul de radiodifuziune ERR.
UPDATE - 29 martie, ora 18.10: Germania a aprobat sprijin militar suplimentar pentru Ucraina, în valoare de 12 miliarde de euro
Guvernul german a convenit să trimită Ucrainei sprijin militar suplimentar în valoare de 12 miliarde de euro, transmite Reuters, relatează Rador. Comisia pentru buget din Bundestagul german a aprobat, miercuri, cheltuielile neprevăzute iniţial în bugetul naţional, la solicitarea Ministerului Apărării şi a celui de Externe. Finanţarea suplimentară include 3,2 miliarde de euro ce vor fi plătite în 2023 şi linii de credit pentru perioada 2024 - 2032, în valoare de aproximativ 8,8 miliarde de euro. "Cu aceşti bani, Ucraina poate cumpăra direct armament, cu sprijinul guvernului german", au declarat trei politicieni reprezentând coaliţia guvernamentală în comisia pentru buget. "Este important să susţinem Ucraina atât timp cât va fi necesar", au adăugat ei. De la începerea invaziei ruse, guvernul german a pus la dispoziţia Ucrainei sprijin în valoare de peste 14,2 miliarde de euro, potrivit Ministerului de Externe.
UPDATE - 29 martie, ora 18.07: Experții sesizează: ”Mai multe atacuri cibernetice împotriva partenerilor ucraineni”
Rusia lansează din ce în ce mai mult atacuri cibernetice împotriva aliaților Kievului, potrivit analiștilor. Imediat după începerea războiului, atacurile de pe internet au fost îndreptate în primul rând împotriva Ucrainei, a declarat compania franceză de armament Thales. Deoarece acest lucru a avut un succes redus, atacurile cibernetice sunt acum din ce în ce mai îndreptate împotriva aliaților europeni ai Ucrainei. "Războiul cibernetic nu a livrat ceea ce Rusia a promis", a declarat Ivan Fontarensky, șeful departamentului de apărare cibernetică a companiei Thales. Între timp, țările de sprijin ale Kievului sunt din ce în ce mai vizate, în special Polonia, Letonia și Suedia. Acest lucru implică adesea atacuri DDoS, în care serverele sunt inundate cu solicitări de a le paraliza. Potrivit specialiștilor de la Thales, atacurile sunt din ce în ce mai mult efectuate de grupuri neoficiale, mai degrabă decât de agenții de stat rusești.
UPDATE - 29 martie, ora 18.00: Și Bulgaria cere măsuri urgente din partea Uniunii Europene la problema importurilor de produse agricole ucrainene
Bulgaria împreună cu Polonia, Ungaria, Cehia şi România cer măsuri urgente de răspuns din partea Uniunii Europene la problema importurilor de produse agricole ucrainene, a declarat miercuri preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, informează Agerpres. Preşedintele bulgar a răspuns la o întrebare a unui jurnalist cu privire la protestele în derulare ale producătorilor de cereale din ţara vecină care se plâng că cerealele ucrainene subminează produsele lor. "Insistăm ca această problemă să fie reglementată în regim de urgenţă şi să fie acordat un sprijin adecvat producătorilor noştri care să compenseze pierderile pe care le înregistrează", a spus Rumen Radev. Preşedintele bulgar a precizat că a ridicat această problemă "serioasă" la Consiliul European, la preşedintele Comisiei Europene şi la preşedintele Consiliului Uniunii Europene.
Miercuri, cultivatorii de cereale din estul Bulgariei au blocat mai multe drumuri care fac legătură cu puncte de trecere a frontierei cu România precum şi porturile din Silistra, prin care sunt importate cereale din Ucraina. Fermierii au protestat astfel faţă de liberalizarea importurilor de produse agricole din Ucraina la preţuri mici, ceea ce creează o situaţie gravă pentru agricultura din Bulgaria, precum şi faţă de refuzul traderilor de a cumpăra cereale şi oleaginoase din Bulgaria, toate acestea afectând competitivitatea producătorilor agricoli bulgari. Protestatarii au afişat bannere pe care se putea citi: "Opriţi genocidul din agricultură", "Vrem să fim fermieri competitivi" şi "Pământul Bulgariei hrăneşte poporul bulgar".
Milen Koev, preşedintele Uniunii cultivatorilor de cereale din regiunea Dunării, a spus că aproximativ 50% din grâul, porumbul şi seminţele din floarea soarelui produse în regiunea Ruse stau în silozuri, în timp ce în anii precedenţi la acest moment al anului aproape toată producţia era vândută. Potrivit lui Milen Koev, protestele vor continua şi în următoarele două zile. La rândul său, Radoslav Hristov, preşedintele Uniunii producătorilor de cereale din Tracia, a menţionat că aproximativ 40% din recolta de anul trecut a Bulgariei este încă în depozite, întrebându-se unde va fi pusă noua recoltă care ar urma să înceapă să fie recoltată peste trei luni. "Suntem aici pentru că Bruxelles-ul nu vrea să ne asculte", a spus Radoslav Hristov. Vicepreşedintele Asociaţiei naţionale a producătorilor de cereale, Iliya Prodanov, a susţinut că producătorii bulgari trebuie protejaţi şi produsele lor promovate la preţuri corecte. "În fiecare an producem aproximativ două milioane de tone de seminţe de floarea soarelui, din care între 5% şi 10% au fost vândute până acum în acest an. Aproximativ patru milioane de tone de grâu stau în depozite", a spus Prodanov, adăugând că preţul de achiziţie este cu 40% sub nivelul costurilor. Numai pe partea de seminţe de floarea soarelui, pierderile fermierilor se ridică la aproximativ 800 de milioane de leva.
UPDATE - 29 martie, ora 17.52: Biserica Ortodoxă Ucraineană contestă în justiţie evacuarea din Mănăstirea Lavra Pecerska din Kiev
Biserica Ortodoxă Ucraineană (UPT), subordonată Patriarhiei Moscovei, a intentat o acţiune în justiţie împotriva deciziei autorităţilor ucrainene de a-i evacua pe călugării săi din sediul lor principal, Mănăstirea Peşterilor din Kiev (Lavra Pecerska), a indicat stareţul mănăstirii, relatează EFE şi Reuters, informează Agerpres.
În paralel, mii de enoriaşi au venit miercuri la mănăstire pentru a participa la ceea ce ar putea fi ultima slujbă oficiată aici de această ramură a Bisericii Ortodoxe, care riscă să fie evacuată în urma unor acuzaţii că ar avea legături cu Moscova, relatează EFE şi Reuters.
'Am dorit să facem uz de drepturile noastre constituţionale pentru a ne proteja pe noi, pe voi (enoriaşi - n.r.) şi moaştele. În 23 martie am depus o plângere şi deja trei judecători s-au recuzat', a declarat pe Telegram stareţul Mănăstirii Lavra Pecerska, mitropolitul Pavlo (Lebed).
'Aceasta este o dovadă că există presiuni, nu ştiu din partea cui, împotriva dreptului de a ne apăra, împotriva dreptului ca legea să ne apere', a adăugat mitropolitul Pavlo.
Pe fondul războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, autorităţile de la Kiev au informat UPT la 10 martie despre rezilierea contractului de folosinţă gratuită a vastului complex monahal Lavra Pecerska, vechi de 980 de ani, urmând ca toţi călugării să părăsească acest spaţiu până la sfârşitul zilei de 29 martie. Cu toate acestea, călugării au refuzat să plece şi se aflau încă în mănăstire în cursul dimineţii de miercuri.
Guvernul susţine că UPT, ataşată istoric Moscovei, a încălcat contractele de închiriere şi a construit clădiri în mod ilegal. Capii bisericii neagă şi susţin că autorităţile nu le-au arătat niciun document care să le susţină acuzaţiile, potrivit Reuters.
În general, Kievul acuză UPT, a doua ca mărime din Ucraina, că a menţinut legăturile cu Biserica Ortodoxă a Rusiei, care a sprijinit invazia Kremlinului împotriva Ucrainei.
Dar UPT susţine că a rupt toate legăturile cu Biserica Rusă în mai 2022, la aproximativ trei luni după invazia Rusiei.
Circa 50 de clerici ai UPT au fost arestaţi de la declanşarea invaziei ruse, sub suspiciuni de trădare şi colaboraţionism cu Moscova. Liderii acestei ramuri a Bisericii Ortodoxe afirmă însă că nu au văzut nicio dovadă care să probeze aceste acuzaţii.
Mitropolitul Pavlo s-a adresat din nou miercuri autorităţilor ucrainene, într-o înregistrare video postată pe Telegram, cu solicitarea de a 'înceta presiunea împotriva mănăstirii' şi a spus că congregaţia nu va face compromisuri în materie de credinţă şi îşi va menţine poziţia 'până la capăt'.
'Legea este de partea noastră', a spus stareţul, subliniind că 'nu am fugit, nu colaborăm cu inamicul, ne apărăm credinţa, pământul, autorităţile noastre şi ne rugăm'. El a mai spus că nu are de gând să plece din Lavra Pecerska.
Konstiantin Krainik, şef adjunct al instituţiei ucrainene responsabile de lăcaşurile de cult din Ucraina, nu a spus clar ce se va întâmpla dacă călugării nu vor pleca din Lavra Pecerska, precizând că o comisie guvernamentală va lua decizia cu privire la aspectele legate de contractul de închiriere a complexului monahal din Kiev.
'Biserica Ortodoxă Ucraineană va înceta pur şi simplu să mai folosească complexul. Iar când îl vor elibera, va decide comisia', a spus el.
Între timp, sute de enoriaşi s-au adunat încă de la primele ore ale dimineţii la Lavra Pecerska din Kiev pentru a se ruga alături de călugări şi pentru a-şi exprima sprijinul pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană, acuzată de autorităţi că ar colabora cu ocupantul rus.
Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ruse, Vladimir Legoida, a calificat ca 'total corectă' acţiunea în justiţie declanşată de UPT, cu toate că a apreciat ca 'minime' speranţele pentru o 'soluţie bazată pe lege'.
Vahtang Kipşidze, purtătorul de cuvânt adjunct al Patriarhiei Moscovei, a denunţat tăcerea ONU şi a altor organizaţii internaţionale faţă de măsurile luate de Kiev împotriva UPT, remarcând că 'nivelul unei aprecieri sobre şi critice din partea acestora tinde spre zero'.
'În acest caz, instituţiile internaţionale nu şi-au arătat cea mai bună faţă, în pofida tuturor apelurilor, a numărului suficient de informaţii, a imaginilor care vorbesc de la sine', a denunţat el.
Potrivit lui Kipşidze, 'toate acestea demonstrează, în realitate, o criză a apărării internaţionale a libertăţilor religioase în Europa sau poate chiar în lume'.
UPDATE - 29 martie, ora 17.48: Ucraina: Şeful AIEA spune că încearcă să găsească un compromis cu privire la securizarea centralei nucleare Zaporojie
Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a declarat miercuri că încearcă să găsească un compromis între Moscova şi Kiev pentru securizarea centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei, deplângând însă o 'creştere a activităţii militare' în zonă, relatează AFP, informează Agerpres. Grossi s-a exprimat cu ocazia vizitei făcute miercuri la centrală, ocupată de forţele ruse, vizită pentru care Rusia a invitat şi presă, inclusiv agenţia franceză. 'Încerc să pregătesc şi să propun măsuri realiste care vor fi aprobate de toate părţile', a spus Grossi, precizând că acest compromis s-ar referi de data aceasta la centrala propriu-zisă, şi nu doar la zona din jurul ei, vizată de negocierile lipsite de succes de până acum. 'Trebuie evitată o catastrofă', a adăugat el, regretând că 'activitatea militară este în creştere în toată această regiune', mai ales cu o 'creştere semnificativă a numărului de soldaţi'. 'Ideea este de a conveni asupra anumitor principii, anumitor angajamente, printre care acela de a nu ataca centrala', a mai spus Grossi, care a făcut apel din nou să nu fie depozitate arme şi echipamente militare grele la locul centralei, ocupat de forţele ruse din martie 2022.
Şeful AIEA a sosit la centrală la bordul unui vehicul blindat al armatei ruse, cu o gardă de soldaţi în ţinută de luptă. În convoi se aflau de asemenea angajaţi ai AIEA, printre care trei inspectori veniţi să preia rotaţia de la colegii lor prezenţi la centrală. Grossi a vizitat apoi centrala şi a constatat urmele lăsate de tirurile care au lovit în noiembrie imensul bloc de beton ce acoperă reactorul nr. 2. În timpul vizitei, AFP a văzut cel puţin cinci vehicule militare uşoare, precum şi angajaţi în civil ai centralei care intrau şi ieşeau, după ce erau controlaţi de bărbaţii înarmaţi la una dintre intrări. Jurnaliştii au văzut de asemenea mai multe fortificaţii în zona centralei, mai ales blocuri de beton care să oprească vehiculele la intrare, dar şi saci cu nisip amplasaţi la etajele reactorului 6.
UPDATE - 29 martie, ora 16.26: Rusia sustine ca Occidentul i-a facut un mare bine: sancțiunile au ajutat Moscova să își găsească noi aliați
Rusia şi-a redirecţionat cu succes toate exporturile de ţiţei afectate de sancţiunile occidentale asupra Ucrainei către ţări ”prietenoase”, a declarat marţi ministrul Energiei Nikolai Shulginov, în timp ce anticipează că producţia de petrol şi gaze a ţării va scădea anul acesta, transmite Reuters.
UPDATE - 29 martie, ora 16.01: Spania va livra după Paşte cele şase tancuri Leopard 2A4 pe care le-a promis Ucrainei
Spania va livra după Paşte cele şase tancuri Leopard 2A4 pe care le-a promis Ucrainei, a anunţat miercuri ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, potrivit AFP, informează Agerpres. "Cele şase tancuri de luptă (...) vor fi trimise Ucrainei după săptămâna Paştelui" catolic, adică începând cu 10 aprilie, a declarat ea în Camera Deputaţilor. Spania a anunţat la sfârşitul lunii februarie trimiterea acestor tancuri. Depozitate la o bază militară la Zaragoza (nord), aceste tancuri Leopard 2A4 nu au mai fost folosite de mulţi ani şi au avut nevoie de reparaţii. Armata spaniolă, care a instruit militari ucraineni în utilizarea acestor tancuri, face în prezent ultimele teste pe aceste aparate înainte ca ele să fie livrate, a precizat ministrul.
În vizită la Kiev, premierul spaniol Pedro Sanchez a anunţat la 23 februarie că Madridul ar mai putea trimite încă patru. Germania a confirmat luni că a livrat la rândul său 18 tancuri Leopard 2A6 către Kiev, care a primit de asemenea tancuri Challenger 2 britanice. Aceste tancuri, cerute de mult timp de Ucraina, ajung în timp util pentru ofensiva de primăvară pe care Kievul o pregăteşte împotriva armatei ruse.
UPDATE - 29 martie, ora 15.22: Polonia cere UE să folosească toate instrumentele de care dispune pentru a limita importul de cereale ucrainene
Polonia vrea ca Uniunea Europeană să utilizeze toate instrumentele de care dispune pentru a limita cantitatea de cereale ucrainene care ajung pe piaţa poloneză, a declarat, miercuri, premierul Mateusz Morawiecki, informează Reutres, relatează Rador. "Solicităm folosirea instrumentelor de reglementare - cote, tarife, care vor limita sau vor bloca importul cerealelor ucrainene în Polonia", a declarat Morawiecki, în cadrul unei conferinţe de presă.
UPDATE - 29 martie, ora 14.39: Zelenski umilește UE, într-un interviu: Un stat european a trimis un sistem de apărare antiaeriană stricat
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat, într-o discuţie cu Associated Press, că un stat european a trimis Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană care nu a funcţionat şi a fost nevoie să-l înlocuiască de două ori chiar, relatează The Guardian.
UPDATE - 29 martie, ora 14.31 Serviciile speciale din Rusia implică minori în ameninţările cu bombă din Ucraina
Serviciul ucrainean de Securitate (SBU) a descoperit că serviciile speciale din Rusia implică minori în false ameninţări cu bombă pe teritoriul Ucrainei. Instituţia menţionează că a blocat acțiunile infracţionale ale unui grup de adolescenți implicați într-o serie de mesaje anonime referitoare la minarea unor obiective din Kiev și din alte regiuni ucrainene.
Cel mai frecvent, astfel de ameninţări au vizat clădiri ale autorităților statului, precum și obiective de infrastructură socială.
"În octombrie anul trecut, aceştia au lansat simultan mesaje privind minarea a 14 instanțe locale. Potrivit anchetei, activitățile infracționale ale membrilor grupului au fost coordonate de la distanță de reprezentanți ai serviciilor speciale ruse" - transmite SBU.
Pentru a face acest lucru, rușii au creat o comunitate online specializată, care atrăgea în mod regulat copii din Ucraina. La instrucțiunile serviciilor de informații ruse, adolescenții trimiteau periodic rapoarte false despre plasări de bombe pe adresele electronice ale instituțiilor statului. Organizatorul operaţiunii era un rezident minor al regiunii Cernihiv, care a avut contact direct cu un reprezentant al serviciului rus de informații prin intermediul unei aplicaţii de mesaje online. Adolescentul riscă până la opt ani de închisoare.
UPDATE - 29 martie, ora 14.08: Interviu cu Serghei Lavrov: Noi știm, ştim pentru ce luptăm. Știm că dorim să-i eliberăm pe acești oameni/ Sperăm că într-o zi raţiunea va prevala
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acordat un interviu în exclusivitate adjunctului redactorului-șef al TASS, Iulia Şarifulina, în cadrul căruia a vorbit despre motivul pentru care revenirea la tratatul START cu SUA este acum imposibilă, a explicat pentru ce luptă Rusia în Ucraina și a evaluat, de asemenea, politica Chișinăului în privinţa Transnistriei.
UPDATE - 29 martie, ora 13.34: Vladimir Putin a ordonat scoaterea 'armei invincibile' a Rusiei: racheta Yars produce apocalipsa nucleară
Rusia a început exerciţii cu sistemul său de rachete balistice intercontinentale Yars şi cu câteva mii de soldaţi, a anunţat miercuri Ministerul Apărării, în ceea ce pare a fi o nouă încercare a Moscovei de a-şi arăta puterea nucleară, relatează Reuters.
UPDATE - 29 martie, ora 13.23 Kremlinul estimează că războiul hibrid declanşat de Occident împotriva Rusiei va fi lungă durată
Kremlinul consideră că războiul hibrid purtat împotriva Rusiei de către țările neprietenoase va dura mult timp. Fiind întrebat cum evaluează Kremlinul perspectivele de încheiere a ostilităților și dacă aşa-zisa operaţiune militară specială rusă ar putea fi finalizată în acest an, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Vladimir Putin, a spus: "Aceste evaluări ar trebui făcute de către specialiștii care se ocupă de aşa-zisa operaţiune militară specială rusă - Ministerul rus al Apărării".
"Și dacă vă referiţi la un război într-un context mai vast - o confruntare cu state ostile, țări neprietenoase, acest război hibrid, care s-a declanșat împotriva țării noastre, atunci acesta va dura o lungă perioadă. Și în acest caz avem nevoie de fermitate, loialitate față de noi înșine, intenție şi unitate în jurul președintelui", a conchis Peskov.
UPDATE - 29 martie, ora 10.44 Armata ucraineană a respins aproape 60 de atacuri ruseşti
Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei a raportat, miercuri dimineaţă, că trupele ucrainene au respins 57 de atacuri lansate de ruşi în ultimele 24 de ore - potrivit The Kyiv Independent, scrie Rador.
Armata ucraineană precizează că trupele invadatoare ale Rusiei se concentrează pe desfășurarea de ofensive în zona oraşelor Liman, Bahmut, Avdiivka și Mariinka, din regiunea estică Donețk. Bilohorivka, Bahmut, Avdiivka, Marinka și periferiile acestor oraşe continuă să reprezinte epicentrul luptelor - potrivit Statului Major al Ucrainei.
UPDATE - 29 martie, ora 10.27 Peste 600 de militari ruşi au fost ucişi în Ucraina în ultimele 24 de ore
Forţele ucrainene au lichidat 610 militari ruși în ultimele 24 de ore, astfel că numărul ocupanţilor ucişi pe front, de la începutul războiului, a ajuns la 172.340 - potrivit unui raport publicat, miercuri, de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei.
De asemenea, de la începutul invaziei ruse la scară largă, trupele ucrainene au doborât 306 (+1) avioane și 291 de elicoptere rusești. Au mai fost distruse 3.609 (+7) tancuri ale armatei ruse, 6.966 de vehicule blindate, 2.659 (+6) de sisteme de artilerie, 277 de sisteme de apărare antiaeriană, 526 (+1) de lansatoare multiple de rachete, 5.507 (+5) vehicule și cisterne transportatoare de combustibil, 18 nave, 2.239 (+4) de drone, 911 rachete de croazieră și tehnică specială (288 de unități)
UPDATE - 29 martie, ora 10.11 Regiunea Harkiv - Ruşii au lansat 150 de lovituri asupra localităţii Dvoricina
Şeful Administraţiei Militare Regionale Harkiv, Oleh Sinehubov, a raportat că în ultimele 24 de ore, ocupanții ruși au lansat 150 de lovituri asupra aşezării Dvoricina, din raionul Kupiansk, avariind mai multe locuinţe.
Potrivit unui comunicat remis miercuri dimineaţă, armata rusă a folosit în atacuri mortiere, artilerie și tancuri, trăgând asupra mai multor localităţi paşnice şi a infrastructurii civile din raioanele Kupiansk, Ciuhuiv, Harkiv și Bohoduhiv.
Au mai fost vizate de atacuri oraşe precum Vovceansk, Bohoduhiv, Strilecea şi Veterinarne
UPDATE - 29 martie, ora 10.09 De la începutul războiului, armata ucraineană a doborât peste 1.500 de drone ruseşti Orlan-10
Purtătorul de cuvânt al Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Iuri Ihnat, a declarat că de la începutul invaziei ruse la scară largă, armata ucraineană a distrus peste 1.500 de drone tactice ruseşti Orlan-10, cel mai răspândit tip de aeronavă fără pilot din cadrul armatei ruse. Numărul total de drone ruseşti doborâte de ucraineni este, însă, de 2.239.
Ihnat a evaluat și potențialul forțelor aeriene ruse și a subliniat că gruparea de aeronave inamice care atacă Ucraina de pe câteva zeci de aerodromuri "nu s-a redus cantitativ, ci a scăzut calitativ, din cauza distrugerii multor aeronave moderne".
Totodată, acesta a remarcat că producția de drone continuă pe teritoriul Rusiei. "Piloții noștri 'storc' tot ce pot din tehnologia sovietică, rezistă în faţă ocupanţilor, încercând să doboare rachete și drone Shahed lansate în timpul atacurilor teroriste rusești. Dar ar fi mai bine dacă acest lucru ar fi făcut dintr-o aeronavă multifuncțională modernă" - a adăugat Ihnat.
UPDATE - 29 martie, ora 9.40 Regiunea Doneţk - Un avion rusesc Su-24M a fost doborât de ucraineni lângă Bahmut
Forţele Aeriene ale Ucrainei raportează că armata ucraineană a doborât un bombardier rusesc Su-24M, lângă Bahmut, în regiunea estică Doneţk. "Pe 28 martie 2023, unități ale forțelor antiaeriene au distrus un bombardier rusesc Su-24M. S-a întâmplat în jurul orei 13:30, în direcția Bahmut" - se arată într-un scurt raport al Forţelor Aeriene ale Ucrainei, conform Rador. De la începutul invaziei ruse la scară largă, armata ucraineană a doborât 306 avioane şi 291 de elicoptere ruseşti.
UPDATE - 29 martie, ora 9.37 Joe Biden, după ultima decizie majoră a Moscovei: Sunt îngrijorat de asta
Preşedintele Joe Biden a declarat, marţi, că este îngrijorat de planurile Rusiei de a amplasa armele nucleare tactice în ţara vecină Belarus, relatează CCN.
"Încă nu au făcut asta, dacă nu cumva s-a întâmplat ceva în timp ce eram în elicopter", a declarat Biden reporterilor.
"Sigur, sunt îngrijorat de asta", a declarat preşedintele american.
UPDATE - 29 martie, ora 9.26 Autorităţile ucrainene au identificat aproape 20.000 de cazuri de copii deportaţi în Rusia
Ministerul ucrainean pentru Reintegrarea Teritoriilor Temporar Ocupate raportează că de la începutul invaziei ruse la scară largă, au fost identificate aproape 20.000 de cazuri de copii deportați din Ucraina în Federaţia Rusă, informează Rador.
Potrivit instituţiei, datele în acest sens sunt colectate de Biroul Naţional de Informaţii de la Kiev.
"Conform ultimelor date ale Biroului Național de Informații, 19.514 copii ucraineni sunt considerați deportați ilegal. Se știe, de asemenea, că în teritoriile temporar ocupate și în Rusia, sunt aproximativ 4.390 de copii orfani și copii lipsiți de îngrijirea părintească" - a detaliat ministerul, subliniind că datele colectate vor fi folosite de anchetatorii ucraineni și internaționali pentru a-i aduce în fața justiției pe toți cei responsabili de deportarea copiilor.
UPDATE - 29 martie, ora 8.11 Ucrainenii lovesc puternic într-o zonă aflată sub controlul Rusiei
⚡️Mayor of temporarily occupied Melitopol, Ivan Fedorov, published a video of the morning explosions.
— FLASH (@Flash_news_ua) March 29, 2023
He specified that the light disappeared in the northern and western districts of the city, as well as in Semenivka, Tambovka and some other surrounding villages. pic.twitter.com/dzYFL4sauQ
UPDATE - 29 martie, ora 7.59 - Volodimir Zelenski i-a adresat o invitație președintelui chinez, Xi Jinping, de a vizita țara
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a adresat o invitație președintelui chinez, Xi Jinping, de a vizita țara. Într-un interviu acordat Associated Press, publicat miercuri, liderul ucrainean a declarat: "Suntem pregătiți să-l vedem aici".
UPDATE - 29 martie, ora 7.25 - Situația se poate schimba pe front! Trei companii înființate în Ucraina vor livra drone de luptă
UPDATE - 29 martie, ora 07.00: Rishi Sunak solicită Chinei să folosească influența sa pentru a determina încetarea războiului
Premierul britanic Rishi Sunak a lansat marţi un apel către preşedintele chinez Xi Jinping să-şi utilizeze "influenţa" asupra preşedintelui rus Vladimir Putin pentru a contribui la încheierea războiului în Ucraina, relatează EFE, potrivit Agerpres.
Liderul conservator s-a prezentat marţi în faţa aşa-numitului Comitet de Legătură (The Liaison Committee) - alcătuit din preşedinţii tuturor comisiilor parlamentare - unde a răspuns la întrebări legate de o serie de teme, inclusiv apărarea şi economia.
Referitor la vizita preşedintelui chinez Xi Jinping la Moscova, Sunak a salutat faptul că China "a proclamat că susţine integritatea teritorială a Ucrainei", dar a adăugat că Beijingul a făcut "alte lucruri care îi subminează credibilitatea ca parte neutră".
UPDATE - 29 martie, ora 06.40: Serghei Șoigu face schimbări majore în armata rusă, după un eșec important: un comandant de top a fost înlocuit în secret
Un comandant militar rus care a fost însărcinat cu conducerea unei ofensive în orașul ucrainean Vuhledar, în estul regiunii Donbas, ar fi fost înlăturat din funcție. Generalul-colonel Rustam Muradov (n. r.: foto), în vârstă de 50 de ani, care conduce Districtul Militar de Est al Rusiei (EMD) - mai cunoscut drept Vostok, a fost criticat anterior de șeful Grupului Wagner din Rusia pentru eșecul său în Vuhledar, despre care un oficial numit de Kremlin a afirmat că ar putea întoarce războiul în favoarea Moscovei.
Context: Rusia nu a reușit să cucerească orașul minier Vuhledar după o bătălie de trei săptămâni în care tancurile rusești au trecut peste propriile trupe. Armata ucraineană a declarat luna trecută că forțele rusești au pierdut zeci de vehicule blindate într-o încercare eșuată de a cuceri orașul din estul Ucrainei.
În ultimele zile au început să apară informații despre demiterea lui Muradov, deși Kremlinul nu a confirmat încă faptul că acesta a fost înlocuit. "Generalul Muradov a fost înlăturat din funcția de comandant al grupării de trupe din est", a declarat duminică într-o postare pe canalul său de Telegram, prezentatorul TV și jurnalistul rus Ruslan Ostashko.
UPDATE - 29 martie, ora 05.05: Șeful Pentagonului a făcut o dezvăluire uluitoare despre armata ucraineană
Potrivit secretarului american al Apărării, Lloyd Austin, Rusia este obligată să recurgă la tancuri vechi de zeci de ani din perioada sovietică din cauza distrugerilor masive a vehiculelor blindate de către armata ucraineană.
Ucraina a „subțiat” stocul rusesc de vehicule blindate, "într-un mod pe care nimeni nu și l-ar fi putut imagina", a declarat Austin la o audiere în Senatul american, relatează presa americană.
"De aceea vedem că Rusia încearcă acum să achiziționeze tancuri T-54 și T-55, având în vedere amploarea daunelor pe care Ucraina le-a provocat".
UPDATE - 29 martie, ora 04.15: Zelenski explică de ce este important să se continue lupta de pe linia frontului
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, mulţumeşte, marţi, în ultimul mesaj postat pe reţelele de socializare, toturor celor care pun presiune şi atrag atenţia că războiul se poate încheia mai repede, dacă lumea este unită, promptă şi determinată. El crede că atitudinea Rusiei şi ameninţarea constantă pe care o adresează întregii lumi sunt motive suficiente de a lupta, de a pune presiune şi a duce la înfrângerea Rusiei, scrie news.ro.
Zelenski anunţă, în ultimul mesaj video postat pe reţelele de socializare, că a făcut o vizită în regiunea noastră Sumî.
”Impresiile sunt deosebite. Regiunea este alături de inamic. Ameninţarea este constantă. Bombardamentele asupra frontierei noastre sunt constante. Dar viaţa, oamenii noştri sunt, evident, mai puternici decât orice temeri”, a transmis preşedintele.
UPDATE - 29 martie, ora 02.30: Forțele ucrainene mențin sub control pozițiile din Bahmut
Situația din orașul revendicat Bahmut din estul Ucrainei rămâne "sub control", a declarat armata ucraineană şi a precizat că forțele terestre au preluat controlul apărării orașului. De asemenea, armata a precizat marți că cele mai grele lupte sunt concentrate în mai multe zone din regiunile estice Donețk și Lugansk, iar unitățile ucrainene au respins ultimele eforturi ale forțelor rusești de a avansa. În ultimele 24 de ore au fost respinse 24 de atacuri ale trupelor ruse, a declarat Statul Major General al armatei ucrainene.
UPDATE - 29 martie, ora 02.00: Solicitarea lui Kuleba: retragere completa a Rusiei
Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, a cerut marţi ca Moscova să se retragă "din fiecare metru pătrat" al Ucrainei, subliniind că nu poate exista pace cu Rusia "cu orice preţ", relatează France Presse, potrivit Agerpres.
"Vreau să fiu foarte clar, Rusia trebuie să se retragă din fiecare metru pătrat al teritoriului ucrainean. Nu poate exista vreo neînţelegere cu privire la semnificaţia cuvântului retragere", a afirmat Kuleba, adresându-se online unui forum de discuţii asupra "păcii în Ucraina" sub auspiciile SUA.
"În acest război, noi apărăm lumea democratică în ansamblul său", a adăugat el. "Nicio altă ţară nu vrea mai mult pacea decât Ucraina. Dar pacea cu orice preţ este o iluzie", a subliniat Kuleba.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski trebuia să participe la acest forum organizat în marja Summitului pentru democraţie, dar şi-a cerut scuze şi a fost înlocuit de ministrul său de externe.
