Rusia a lansat în ultimele ore asupra Ucrainei două rachete și 44 de drone Shaed. Apărarea aeriană a doborât 27 de drone. Alte opt au dispărut de pe ecranele radarelor, una a reapărut în zona ocupată a regiunii Donețk și altele s-au îndreptat spre nordul țării, au anunțat Forțele Aeriene. Apărarea a fost activată în regiunile Kiev, Kirovohrad, Vinița, Dnipropetrovsk, Nikolaiev, Herson, Poltava, Cernigău, Harkov, Zaporojie și Sumî.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina
UPDATE 7 septembrie, ora 15.50: Presa de stat rusă: Forțele armate au ucis 50 de mercenari francezi care luptă în Donbas
UPDATE 7 septembrie, ora 15.10:Ruşii susţin că au cucerit satul Kalînove din apropiere de Pokrovsk, în regiunea Doneţk din Ucraina
Ministerul rus al Apărării a anunţat sâmbătă într-un briefing că forţele sale au cucerit un sat din regiunea Doneţk din estul Ucrainei, înaintând şi mai mult spre oraşul Pokrovsk, considerat un nod strategic pentru armata ucraineană, relatează Reuters.
Kalînove se află la sud-est de Pokrovsk, importantul centru logistic ucrainean care este ameninţat de o înaintare rusă accelerată în Donbasul industrializat din estul Ucrainei.
Populaţia satului era de aproximativ 200 de persoane, conform recensământului ucrainean din 2001.
UPDATE 7 septembrie, ora 14.40: Ucraina a raportat trei decese după un atac de artilerie rus asupra unui oraş in regiunea Doneţk
Cel puţin trei persoane au fost ucise în oraşul Kostiantinivka din estul Ucrainei într-un atac al artileriei ruse, a anunţat administraţia regională militară ucraineană, informează dpa şi Reuters.
Cei ucişi erau bărbaţi cu vârste cuprinse între 24 şi 69 de ani, a precizat administraţia regională.
Ea a reiterat apelul său către locuitori de a evacua oraşul, care se află în regiunea Doneţk, la nord de oraşul ocupat de ruşi Doneţk.
Atacul rus de artilerie a avut loc sâmbătă dimineaţa, a lovit un bloc rezidenţial, o clădire administrativă, magazine, maşini şi cabluri de alimentare cu energie electrică, au precizat autorităţile.
Kostiantinivka este considerat un punct strategic important şi a fost vizat în repetate rânduri de atacuri ruse.
Ministerul rus al Apărării a anunţat sâmbătă că forţele ruse au cucerit satul Kalinove, fără a oferi alte informaţii. Sunt mai multe sate cu acest nume în regiune şi deocamdată nu există o confirmare de partea ucraineană.
UPDATE 7 septembrie, ora 13.40: Atac rusesc la Kosteantînivka: 3 morți și 3 răniți
Un atac rusesc asupra orașului Kosteantînivka a ucis trei persoane și a rănit alte trei. Acesta a vizat atât un bloc de locuințe, cât și un sediu al administrației locale, un magazin, o farmacie, șase autoturisme și trei linii de energie electrică.
Un nou atac rusesc asupra orașului Kosteantînivka a provocat moartea a trei persoane și rănirea altor trei sâmbătăt, conform guvernatorului regiunii Donețk, Vadym Filashkin, informează The Kyiv Independent.
Kosteantînivka, situat la 10 kilometri sud-vest de linia frontului la Chasiv Yar, avea o populație de aproximativ 67.000 de locuitori înainte de începutul invaziei Rusiei, în februarie 2022.
Atacul recent a vizat atât un bloc de locuințe, cât și un sediu al administrației locale, un magazin, o farmacie, șase autoturisme și trei linii de energie electrică.
Filashkin a scris pe Telegram că cei trei bărbați care au fost uciși aveau vârste cuprinse între 24 și 69 de ani.
Atacul vine după un altul, de la sfârșitul lunii august, care a ucis cinci persoane și a rănit alte cinci în Kosteantînivka.
În plus, tot în august, un atac rusesc asupra unui supermarket din oraș s-a soldat cu moartea a 17 persoane și rănirea a mai bine de 40, inclusiv a trei copii.
Un alt atac în piața locală din Kosteantînivka, din septembrie 2023, a ucis 17 oameni și a lăsat în urmă aproximativ 30 de răniți.
În ultimele săptămâni, rușii au intensificat atacurile asupra orașului Pokrovsk, situat la 45 de kilometri sud-vest de Kosteantînivka.
UPDATE 7 septembrie, ora 12.50: VIDEO Depozit de muniții s-a detonat în regiunea rusă Voronej, după un atac cu dronă al trupelor ucrainene
UPDATE 7 septembrie, ora 11.30: Incendiu şi locuitori evacuaţi după un atac cu dronă dinspre #Ucraina într-o regiune frontalieră a Rusiei
Un incendiu de proporţii care a provocat o detonare a unor obiecte explozive s-a declanşat sâmbătă după un atac ucrainean cu dronă în regiunea Voronej, frontalieră cu Ucraina, şi a fost ordonată o evacuare a locuitorilor, a anunţat guvernatorul local, informează AFP.
Sistemele ruse de apărare antiaeriană "au detectat şi neutralizat o dronă" sâmbătă dimineaţa devreme, a scris guvernatorul Aleksandr Gusev pe Telegram.
Chiar dacă "nicio persoană nu a fost rănită", căderea dronei a provocat un incendiu la sol "care s-a extins la obiecte explozive şi s-a produs o detonaţie", a informat guvernatorul, fără alte precizări în ceea ce priveşte natura acestor obiecte.
Din cauza incendiului, "s-a decis evacuarea locuitorilor din sat" spre localităţi vecine, potrivit aceleiaşi surse.
Potrivit canalelor ruse de Telegram, incendiul s-ar fi declanşat într-un depozit local de muniţii.
Rusia, care se confruntă de o lună cu o ofensivă ucraineană transfrontalieră de amploare în regiunea Kursk, anunţă aproape zilnic că a distrus drone ucrainene lansate asupra teritoriului său.
Kievul declară că întreprinde aceste lovituri ca răspuns la bombardamentele ruse sângeroase care îndoliază Ucraina de peste doi ani şi care vizează în special ţinte militare şi industriale.
UPDATE 7 septembrie, ora 10.40 VIDEO Sirenele au răsunat la Kiev: atac nocturn masiv cu drone cu rază lungă de acţiune, efectuat de Rusia
UPDATE 7 septembrie, ora 09.20: Caz extrem de controversat: un bărbat ar fi fost ucis de armata ucraineană, în încercarea de a fi trimis pe front
UPDATE 7 septembrie, ora 08.55: Volodimir Zelenski participă la forumul de la Cernobbio, mini-Davosul italian, pentru a pleda cauza Ucrainei
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski participă, sâmbătă, la forumul de la Cernobbio din Italia, unde este aşteptat să-şi reitereze apelurile pentru mai multe arme în faţa avansului rusesc în estul ţării sale, relatează AFP.
Liderul ucrainean trebuie să se adreseze în jurul orei 19.00 (17.00 GMT) participanţilor la forumul The European House-Ambrosetti de la Cernobbio, un fel de mini-Davos organizat până duminică pe malul lacului Como..
El a ajuns acolo vineri la câteva ore după ce a cerut „mai multe arme” de la aliaţii săi, în timpul unei întâlniri a susţinătorilor internaţionali ai Kievului la baza aeriană americană Ramstein, în vestul Germaniei.
Zelenski a indicat pe Telegram că plănuieşte să se întâlnească, sâmbătă, la Cernobbio, cu reprezentanţi ai companiilor italiene şi cu şeful guvernului Giorgia Meloni.
Acest lucru ar trebui să-l asigure sprijinul său constant, chiar dacă unul dintre partenerii coaliţiei sale de dreapta şi de extremă dreaptă, Matteo Salvini, se opune cu înverşunare oricărei incursiuni a Kievului pe teritoriul Rusiei, aşa cum a făcut armata ucraineană de când începutul lui august.
O întâlnire între Volodimir Zelenski şi Viktor Orban, opus ajutorului occidental acordat Ucrainei şi aproapiat al Kremlinului, nu este confirmată în acest stadiu, dar premierul naţionalist maghiar a spus că se va întâlni „desigur” cu preşedintele ucrainean la Cernobbio dacă se iveşte ocazia.
„Avem o relaţie bună”, a spus Orban. „Dacă nu există dialog, nu există nicio şansă de pace”.
- Arme cu rază lungă de acţiune -
În timpul ultimei lor întâlniri faţă în faţă la Kiev, la începutul lunii iulie, Orban i-a cerut lui Zelenski să prevadă o „încetare rapidă a focului”, ilustrând nu numai diferenţele dintre cei doi, ci şi pe cele dintre Budapesta şi majoritatea europenilor.
La rândul său, Zelenski a insistat asupra importanţei unei „păci juste” pentru ţara sa, reamintind că Ucraina a cerut retragerea completă a forţelor ruse de pe teritoriul ucrainean şi plata de despăgubiri ca o condiţie a oricărei încetări a focului.
Viktor Orban a stârnit furie şi neînţelegere în cadrul UE, vizitându-l pe Vladimir Putin câteva zile mai târziu.
Menţinându-şi poziţia, liderul maghiar, a cărui ţară deţine preşedinţia UE, a reafirmat vineri că ajungerea la pace, prin negocieri, necesită o încetare prealabilă a focului.
Cu toate acestea, el a continuat spunând că „niciuna dintre părţi nu are intenţia de a face pace”.
La doi ani şi jumătate de la declanşarea invaziei ruse, Ucraina se luptă: ofensiva sa, care a început la începutul lunii august în regiunea rusă Kursk, nu a contribuit la oprirea avansului Moscovei în est.
Armata rusă îşi intensifică bombardamentele, aşa cum a făcut recent asupra unui institut militar din Poltava, în centrul Ucrainei, care a ucis cel puţin 55 de persoane.
La Ramstein, Zelenski şi-a reiterat cererea de a putea utiliza armele cu rază lungă de acţiune furnizate de partenerii săi „nu numai pe teritoriul ucrainean ocupat, ci şi pe teritoriul rus”, pentru a distruge bazele de pe care Moscova îşi lansează rachetele.
În Italia, el a insistat asupra faptului că aceste arme nu vor fi utilizate în niciun caz pentru a lovi civili sau ţinte non-militare.
Cu toate acestea, mai multe ţări importante, inclusiv principalii săi doi furnizori de arme, Statele Unite şi Germania, continuă să se opună acestei idei de teama unei escaladări cu Moscova, care ridică în mod regulat ameninţarea nucleară.
„Nu cred că vreo capacitate specifică va fi decisivă”, a declarat secretarul american al apărării, Lloyd Austin, după reuniunea din Germania, afirmând că Ucraina trebuie să se bazeze pe o combinaţie de arme diferite.
Omologul său german Boris Pistorius a afirmat că poziţia Berlinului în această privinţă a rămas neschimbată.
Lloyd Austin a anunţat un nou ajutor militar în valoare de 250 de milioane de dolari care va „spori capacităţile” Ucrainei. „Kremlinul continuă să bombardeze oraşele ucrainene şi să atace civilii ucraineni. Acesta este un scandal”, a denunţat el.
Londra a anunţat, de asemenea, un contract în valoare de 162 de milioane de lire sterline (192 de milioane de euro) pentru 650 de rachete uşoare multirol cu rază scurtă de acţiune, care pot fi lansate de pe o varietate de platforme terestre, maritime şi aeriene.
La rândul său, Pistorius a anunţat că trimite douăsprezece obuziere de tip 2000, şase în acest an şi restul în 2025, la un cost de 150 de milioane de euro.
Canada intenţionează să trimită Ucrainei încă 80.840 de rachete mici aer-sol neînarmate, precum şi 1.300 de focoase în următoarele luni, a anunţat, de asemenea, ministrul său al apărării, Bill Blair, într-un comunicat de presă.
Miercuri, Berlinul a confirmat noi livrări de sisteme de apărare antiaeriană Iris-T pentru a ajuta la interceptarea rachetelor ruseşti.
Deşi îşi reafirmă în mod regulat solidaritatea neclintită, multe guverne se confruntă cu o opinie publică divizată pe măsură ce războiul se prelungeşte.
UPDATE 7 septembrie, ora 08.15: Haos pe teritoriul Rusiei: doborârea unui UAV a declanșat detonarea unor obiecte explozive în regiunea Voronej
Doborârea unui UAV a dus la detonarea unor obiecte explozive în regiunea Voronej din Rusia. Mai multe localităţi din regiune urmează să fie evacuate, informează Rador Radio România.
În regiunea Voronej, din cauza unei drone doborâte, în districtul Ostrogojski a izbucnit un incendiu, provocând detonarea unor obiecte explozive, a declarat guvernatorul regiunii Aleksandr Gusev.
UPDATE 7 septembrie, ora 07.35: Aflat la Chişinău, șeful diplomaţiei maghiare, Peter Szijjarto, lansează o adevărată tiradă împotriva UE și a Ucrainei
Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene declară public că susţin extinderea Uniunii, dar în culise se opun acesteia, a afirmat vineri, la Chişinău, ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului exterior, Péter Szijjártó. Aflată la preşedinţia Consiliului UE, Ungaria este în conflict cu Bruxelles-ul şi nu pierde nicio ocazie de a arunca săgeţi, scrie news.ro.
„Nu vreau să vă stric dispoziţia, dar sarcina noastră importantă este să punem capăt făţărniciei care a apărut la Bruxelles referitor la extinderea UE. De fapt, majoritatea ţărilor vorbesc despre cât de mult susţin extinderea. Eu sunt acolo şi, atunci când nu este prezentă presa, ci doar noi, cei 27 de membri, miniştrii vorbesc mai degrabă împotriva extinderii, decât pentru. Ei nu spun direct că nu, ci spun ce fel de îmbunătăţiri urmează. Unii spun că trebuie să ne concentrăm mai mult pe calitate, nu pe cantitate, iar asta e o metodă birocratică bună, care îţi permite să nu faci nimic, sub pretextul aşteptării calităţii”, a declarat ministrul ungar de externe, Peter Szijjaro, răspunzând la o întrebare pusă de NewsMaker despre poziţia Ungariei în ceea ce priveşte aderarea Republicii Moldova la UE, în contextul preşedinţiei ungare a Consiliului Uniunii Europene.
UPDATE 7 septembrie, ora 01.30: Printre cei care au investit în proiectele șefului Telegram se numără oameni apropiați de FSB: unii au exportat cărbune din Donbas (presă)
Compania olandeză Stiron B.V., care exporta cărbune și metal din teritoriile ocupate din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina, a investit 10 milioane de euro în platforma de criptomonede blockchain a omului de afaceri Pavel Durov, Telegram Open Network (TON), scrie agenția rusă de știri Storage, relatează Moscow Times.
Potrivit documentelor companiei, el a primit fonduri pentru investiții în criptomonede sub formă de împrumuturi țintite de la trei firme fictive din Marea Britanie și Republica Cehă, emise persoanelor fictive din Ucraina.
Aceste structuri nu dețineau active mari, în timp ce milioane de euro au trecut prin conturile lor. Două dintre ele au fost deja lichidate, inclusiv Commercial Standard Systems din Edinburgh. Ea, potrivit canalului de telegram, Baza apropiat forțelor de securitate ruse, precum Stiron B.V., au participat la scheme de export de cărbune din Donbass.
Comentează