Volodimir Zelenski i-a vizitat miercuri pe militarii din regiunea de front din estul Ucrainei. El a mers la Donețk împreună cu șefii armatei ucrainene și a dezvăluit că în timpul vizitei a avut discuții importante cu liderii militari. Au fost abordate multe probleme, a transmis Zelenski, pe Telegram. „Va avea loc o discuție separată la Kiev, în special cu oficialii care trebuie să fie aici și în alte zone de lângă linia frontului – în comunități dificile, unde oamenii au nevoie de soluții imediate.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina
UPDATE 27 iunie, ora 20:21: Jens Stoltemberg anunță că problema care îl scotea din sărite pe Trump s-a rezolvat: NATO a corectat situația
SUA vor rămâne un ''aliat solid'' în cadrul NATO, indiferent de rezultatul alegerilor americane, a afirmat joi secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, cu câteva ore înainte de prima dezbatere între Joe Biden şi Donald Trump, informează AFP.
UPDATE 27 iunie, ora 19.00: Ucraina a semnat joi acorduri de securitate cu UE, Lituania și Estonia
Uniunea Europeană, Lituania și Estonia au semnat joi acorduri de securitate cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în cadrul summit-ului de la Bruxelles, relatează Mediafax.
UPDATE 27 iunie, ora 18.35: Germania, Polonia şi Cehia cer UE mai mulţi bani pentru refugiaţii ucraineni de pe teritoriul lor
Germania, Polonia şi Republica Cehă au semnat o scrisoare comună prin care solicită Uniunii Europene să ofere mai multe finanţări pentru refugiaţii ucraineni de pe teritoriul lor, informează dpa, relatează Agerpres.
UPDATE 27 iunie, ora 18.32: VIDEO Rusia dezvăluie 'secretul' pentru numărul mare de sodați trimiși în Ucraina
Rusia anunţă joi că aproximativ 10.000 de cetăţeni străini naturalizaţi ruşi au fost trimişi pe front în Ucraina şi recunoaşte că alţii au preferat să plece de pe teritoriul rus de frica de a fi mobilizaţi, relatează AFP.
UPDATE 27 iunie, ora 17.50: Ungaria, revendicări teritoriale de la Ucraina: 'Transcarpatia să fie rescunoscută drept maghiară' (presă)
Ungaria a înaintat Ucrainei o listă cu 11 solicitări privind protecția drepturilor minorităților naționale pe care Kievul ar trebuie să le respecte pentru ca Budapesta să nu blocheze procesul de aderare a ţării la UE - scrie Evropeiska Pravda, care a consultat cerinţele părţii ungare transmise părții ucrainene în ianuarie a acestui an, relatează Rador Radio România.
UPDATE 27 iunie, ora 15:23: Zelenski la Bruxelles: Vom semna trei acorduri de securitate, dintre care unul cu întreaga UE
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat joi în vizită la Bruxelles pentru a semna un acord de securitate cu Uniunea Europeană, a estimat că acest text constituie o etapă spre "pace şi prosperitate" pe continent, informează AFP, potrivit Agerpres.
Deplasarea liderului ucrainean în Belgia are loc la câteva zile după deschiderea negocierilor oficiale pentru aderarea Ucrainei la UE, la peste doi ani de la declanşarea invaziei ruse.
"Vom semna trei acorduri de securitate, dintre care unul cu întreaga UE", a anunţat Zelenski pe contul său de pe reţeaua socială X, afirmând că el va avea întrevederi cu lideri ai UE şi ai statelor membre.
"Pentru prima dată, acest acord va consacra angajamentul tuturor celor 27 de state membre de a furniza Ucrainei un sprijin important, independent de orice schimbare instituţională internă", a spus Zelenski.
Ucraina, pentru care sprijinul occidental este esenţial, caută să facă peren acest ajutor.
"Fiecare etapă depăşită ne apropie de obiectivul nostru istoric de pace şi prosperitate în casa noastră europeană comună", a adăugat el.
Ucraina a semnat deja 17 acorduri de securitate bilaterale similare, printre care cu SUA, Franţa, Germania, Regatul Unit şi Japonia.
Acesta este angajamentul asumat de ţările aliate ale Ucrainei de a-i furniza ajutor militar, financiar, umanitar şi politic, în condiţiile în care Kievul, în penurie de resurse, este în dificultate în faţa Moscovei pe frontul de est.
UPDATE 27 iunie, ora 12:45: Rusia declară că a mobilizat circa 10.000 de migranţi cu cetăţenie rusă pentru a fi trimişi să lupte în Ucraina
Aproximativ 100.000 de migranţi care au obţinut recent cetăţenia rusă au fost mobilizaţi şi trimişi în zona "operaţiunii militare speciale" (aşa cum numeşte Moscova războiul pe care l-a declanşat în Ucraina în februarie 2022), a declarat joi preşedintele Comitetului rus de anchetă, Aleksandr Bastrîkin, citat de EFE, potrivit Agerpres.
"Conform prevederilor Constituţiei şi legislaţiei noastre, persoanele care primesc cetăţenia Rusiei trebuie să fie luaţi în evidenţă militară şi, dacă este necesar, să participe la operaţiunea militară specială", a declarat Bastrîkin, citat de agenţia rusă de presă Interfax, la un forum juridic organizat la Sankt Petersburg.
Comitetul de anchetă, a spus el, a stabilit că peste 30.000 de persoane care au obţinut cetăţenia rusă şi nu şi-au îndeplinit obligaţia de a se prezenta la organul de stat pentru luarea în evidenţa militară. Toţi aceştia au fost reţinuţi în cursul unor raiduri ale forţelor de ordine, iar "aproximativ 10.000 dintre ei au fost trimişi deja în zona operaţiunii militare speciale", adică în Ucraina, a adăugat el.
În intervenţia sa, Bastrîkin a pledat pentru schimbări în politica de imigrare a ţării şi a subliniat că preocupările legate de securitatea naţională ar trebui să prevaleze în angajarea la muncă a cetăţenilor străini.
Comitetul de anchetă rus - principalul organism pentru cercetări penale din ţară - se subordonează direct şefului statului rus.
UPDATE 27 iunie, ora 12:03: Rusia lansează un atac asupra unei a treia zone de frontieră în regiunea Harkov
Ucraina a declarat joi că a respins un atac întreprins de un grup de sabotaj şi de recunoaştere (DRG) într-o a treia zonă de frontieră în regiunea Harkov (nord-est), unde forţele ruse acţionează intens în alte două sectoare distincte, potrivit EFE, potrivit Agerpres.
Potrivit canalului Telegram ucrainean DeepState, luptele ar continua în sectorul Sotniţki Kazaciok, localitatea în care Rusia a lansat acest nou atac.
Cu toate acestea, un purtător de cuvânt ucrainean a asigurat că forţele Kievului controlează situaţia din zona respectivă.
"Ieri (miercuri) inamicul a încercat să desfăşoare operaţiuni de luptă în direcţia localităţii Sotniţki Kazaciok în regiunea Harkov", a declarat joi la televiziunea publică purtătorul de cuvânt al Gărzii de frontieră ucrainene, Andrii Demcenko.
Demcenko a indicat că un "grup de sabotaj şi de recunoaştere rusesc a intrat pe teritoriul ucrainean după ce forţele ruse au atacat teritoriul din zona de frontieră ucraineană - prin alte mijloace" - ceea ce a dus la un schimb de focuri.
"Atacul a fost respins de grăniceri. O unitate de rezervă specializată în acţiuni antisabotaj a fost trimisă la faţa locului pentru a curăţa zona", a adăugat purtătorul de cuvânt citat.
Informaţiile furnizate de canalul DeepState, care monitorizează situaţia de pe front, contrazic însă rapoartele oficiale, remarcă EFE.
Potrivit acestuia, "în zona Sotniţki Kazaciok situaţia s-a înrăutăţit după rotaţia unităţilor, iar inamicul foloseşte grupuri de sabotaj".
Rusia a deschis un al doilea front în regiunea Harkov la mijlocul lunii mai, printr-o ofensivă transfrontalieră către oraşele ucrainene Lipţî şi Vovceansk. Luptele continuă în această zonă a frontului, unde forţele ruse au preluat controlul asupra unei părţi din teritoriul adiacent frontierei ucrainene cu Rusia.
Ucraina a afirmat iniţial că incursiunea într-o nouă zonă a frontierei a fost respinsă.
În numeroase mesaje publice ale conducerii sale de vârf, Ucraina a interpretat deschiderea acestui al doilea front în regiuea Harkov drept o încercare de a forţa trupele Kievului să neglijeze alte sectoare ale frontului pentru a apăra acest nou focar de ostilităţi.
UPDATE 27 iunie, ora 10:53: Ucraina a interceptat 23 de drone şi cinci rachete lansate de Rusia, dar nu a putut doborî o rachetă hipersonică Kinjal
Rusia a efectuat în noaptea de miercuri spre joi un atac combinat asupra Ucrainei cu şase rachete, între care una hipersonică de tipul Kinjal, şi 23 de drone, au anunţat în cursul dimineţii Forţele aeriene ucrainene, care susţin că au interceptat şi doborât toate dronele kamikaze de tipul Shahed, precum şi cinci rachete, potrivit agenţiilor de presă Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.
A şasea rachetă lansată de Rusia, o rachetă hipersonică Kinjal, nu a putut fi doborâtă, au indicat forţele aeriene în buletinul lor de joi dimineaţă.
Rachetele Kinjal sunt cel mai dificil de interceptat din întreaga gamă de rachete utilizate de Rusia în atacurile sale asupra Ucrainei. Cea mai mare parte a teritoriului şi a infrastructurii ucrainene este vulnerabilă la acest tip de rachete, care zboară cu de 5 până la 10 ori viteza sunetului.
Kievul nu a raportat deocamdată eventuale victime sau pagube provocate de racheta care nu a fost interceptată.
Rachetele care au fost interceptate sunt patru rachete de croazieră Kalibr şi o rachetă ghidată Kh-59/Kh-69.
Guvernatorul regiunii Hmelniţki (vest), Serhii Tiurin, a indicat că antiaeriana ucraineană a doborât nouă ţinte aeriene deasupra regiunii sale. Autorităţile locale nu sunt deocamdată în posesia informaţiilor despre eventuale victime sau pagube în urma atacului din noaptea trecută.
La rândul său, guvernatorul Vitali Kim a declarat că armata a distrus şase drone şi trei rachete de croazieră deasupra regiunii Mikolaiv (sud).
Două drone au fost doborâte deasupra regiunii Herson (sud) şi încă una deasupra regiunii Dnipropetrovsk (centru-est), au indicat autorităţi locale.
UPDATE 27 iunie, ora 04.51: Kievul a reușit să distrugă o importantă armă rusească
Rușii au dezvăluit că forțele ucrainene au distrus sistemul lor Zemledeliye, ceea ce este un eveniment destul de rar. Potrivit datelor foto și video disponibile, aceasta este a treia pierdere a unui astfel de vehicul de către forțele armate rusești din februarie 2022, informează defence-ua.com.
Equipment Losses, care înregistrează armele și echipamentele militare distruse, deteriorate, capturate etc. pe câmpul de luptă din Ucraina, a publicat o fotografie a unuia dintre sistemele rusești distruse.
UPDATE 27 iunie, ora 02.30: Prima reacție din partea lui Rutte după ce a fost ales secretar general al NATO
Cele 32 de state membre NATO l-au numit miercuri pe premierul olandez Mark Rutte viitorul secertar general al Alianţei, într-un moment crucial al organizaţiei, în timp ce Rusia îşi continuă războiul în Ucraina.
Mark Rutte susține că preia această funcție cu onoare.
„Este o onoare extraordinară să fiu numit Secretar General al NATO. Alianța este și va rămâne piatra de temelie a securității noastre colective. Conducerea acestei organizații este o responsabilitate pe care nu o iau cu ușurință. Sunt recunoscător tuturor Aliaților pentru că și-au acordat încrederea în mine. Aștept cu nerăbdare să preiau funcția cu mare vigoare în octombrie, ca succesor al lui Jens Stoltenberg, care a oferit NATO o conducere remarcabilă în ultimii 10 ani și pentru care am avut întotdeauna o mare admirație”, a spus Rutte, pe X.
Comentează