Ucraina ar urma să primească din Israel opt sisteme antiaeriene Patriot, în urma unui acord negociat cu ajutorul SUA. Acordul a fost deja discutat la nivel de miniștri și înalți funcționari din cele trei țări, scrie Financial Times. Un astfel de transfer ar reprezenta o schimbare radicală în capacitățile defensive ale Ucrainei, care dispune în acest moment de doar patru sisteme Patriot, furnizate de SUA și de Germania.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina
UPDATE 29 iunie, ora 20.35 Ucraina şi Belarus îşi consolidează fiecare dispozitivul militar la graniţa comună
Armata din Belarus a anunţat sâmbătă desfăşurarea unor sisteme antiaeriene suplimentare la graniţa cu Ucraina, după ce anterior a sporit acolo de asemenea efectivele forţelor terestre, în timp ce a acuzat Ucraina de pregătirea unor acte de spionaj şi sabotaj, negate de Kiev, care a răspuns că armata sa doar îşi consolidează liniile defensive la frontiera belarusă, pe unde trupele ruse au pătruns din direcţia nordică în invazia lansată în februarie 2022, relatează agenţiile Reuters şi DPA, scrie AGERPRES.
Mai devreme săptămâna aceasta, potrivit autorităţilor de la Minsk, a fost doborâtă o dronă de recunoaştere de tip cvadricopter care trecuse graniţa dinspre Ucraina "pentru a colecta informaţii despre infrastructura graniţei belaruse" şi a fost de asemenea descoperită o ascunzătoare de arme în proximitatea frontierei, iar combatanţi ruşi care luptă de partea Ucrainei ar fi fost desfăşuraţi în respectiva zonă.
Sâmbătă, Ministerul Apărării belarus a susţinut că deţine informaţii conform cărora Ucraina deplasează trupe şi echipamente de luptă în regiunea Jitomir, învecinată cu Belarus.
Ucraina a respins acuzaţiile că ar recurge la acţiuni destabilizatoare la graniţa cu Belarus, insistând că activităţile semnalate acolo nu sunt altceva decât o consolidare a liniilor defensive. Cei de la Minsk "probabil îşi provoacă singuri confuzie", a declarat un ofiţer ucrainean din dispozitivul de supraveghere a frontierei de nord.
"Adevărata ameninţare vine dinspre Belarus. Pentru că sunt destule trupe ruseşti staţionate acolo", a argumentat la rândul său şeful centrului de "combatere a dezinformării" din cadrul Consiliului de Securitate Naţională a Ucrainei, Andrii Kovalenko.
Deşi există în continuare trupe ruse pe teritoriul belarus, Kievul estimează că este puţin probabil la ora actuală ca Rusia să folosească din nou Belarusul drept platformă de lansare a unei ofensive, la fel cum s-a întâmplat la începutul invaziei lansate pe 24 februarie 2022.
Atunci, sub acoperirea unor exerciţii militare, trupele ruse trimise în Belarus au atacat partea de nord a Ucrainei şi au ajuns până la periferia Kievului, de unde în urma pierderilor suferite în lupte şi a dificultăţilor logistice s-au retras o lună mai târziu după ce Moscova a decis să-şi axeze campania militară pe fronturile din estul şi sudul Ucrainei.
UPDATE 29 iunie, ora 19.43 Forţele ruse au atacat oraşul Vilniansk, în Zaporojie
Forțele ruse au atacat sâmbătă orașul Vilniansk, în apropiere de oraşul Zaporojie din sud-estul Ucrainei, omorând șase persoane și rănind alte opt, a declarat guvernatorul regional. Ivan Fedorov, scriind pe aplicația de mesagerie Telegram, a declarat că atacul a avariat, de asemenea, infrastructura, un magazin și clădiri rezidențiale, scrie Reuters.
UPDATE 29 iunie, ora 19.16 Rusia şi Ucraina au făcut un schimb de preoţi prizonieri
Rusia şi Ucraina au anunţat sâmbătă că au efectuat un schimb de prizonieri care a implicat mai mulţi preoţi, un transfer inedit de civili care survine după un schimb de zeci de soldaţi la începutul acestei săptămâni, transmite AFP, conform AGERPRES.
Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, doi preoţi greco-catolici ucraineni luaţi prizonieri în oraşul Berdiansk ocupat de trupele ruse au fost returnaţi în Ucraina cu ajutorul medierii Vaticanului.
"Bogdan Gueleta şi Ivan Leviţky au propovăduit Cuvântul lui Dumnezeu în Berdiansk, în parohia Naşterea Fecioarei Maria a Bisericii Greco-Catolice din Ucraina", a declarat Zelenski, adăugând că aceşti doi preoţi au fost luaţi prizonieri de Rusia în noiembrie 2022.
La rândul ei, Rusia a anunţat că un înalt reprezentant al clerului ortodox ucrainean, mitropolitul Ionafan, a fost predat Moscovei împreună cu alţi doi preoţi. Mitropolitul Ionafan a fost condamnat în august 2023 la cinci ani de închisoare în Ucraina, unde a fost acuzat că a justificat invazia rusă.
Biserica Ortodoxă Ucraineană, apropiată Patriarhiei Moscovei, se află sub presiunea autorităţilor de la Kiev, deşi a rupt legăturile cu Rusia după ce Biserica Ortodoxă Rusă şi patriarhul rus Kirill au susţinut invazia rusă în Ucraina.
Dar mulţi ucraineni consideră că această decizie de rupere a legăturilor cu Patriarhia Moscovei este doar una de formă şi că ierarhii Bisericii Ortodoxe Ucrainene sunt în continuare fideli Moscovei, în timp ce Kievul le cere acestora să-şi dovedească loialitatea faţă de Ucraina alăturându-se Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, Biserica Ortodoxă autocefală a ţării, creată în 2018.
De când a început războiul cu Rusia în februarie 2022, Biserica Ortodoxă Ucraineană a fost supusă la numeroase percheziţii de către serviciul de securitate ucrainean, iar mai mulţi ierarhi din cadrul ei au fost arestaţi şi condamnaţi la închisoare.
UPDATE 29 iunie, ora 18.35 Infrastructura regiunii Zaporojie a fost avariată de un atac rusesc (guvernatorul regiunii)
Guvernatorul regiunii Zaporojie din sudul Ucrainei, Ivan Feodorov, a declarat că în urma unui atac rusesc a fost avariată infrastructura vitală a regiunii. Ivan Feodorov nu a precizat ce a fost lovit, dar a adăugat că nu s-au înregistrat victime.
Între timp, guvernatorul regiunii Harkov a declarat că două persoane au fost rănite într-un atac al forţelor ruse la nord-est de oraşul Harkov.
În est, Rusia a declarat că forţele sale au capturat o localitate din regiunea Doneţk, informează BBC
UPDATE 29 iunie, ora 17.02 Rusia susţine că a capturat un sat în apropiere de Toreţk
Rusia a revendicat sâmbătă capturarea unui sat din apropiere de Toreţk, un oraş din estul Ucrainei vizat de un număr tot mai mare de atacuri ruseşti de la începutul lunii iunie, informează AFP, conform news.ro.
"Graţie unei operaţiuni de succes, unităţi ale Grupului Central de Trupe au eliberat localitatea Sumî", a precizat Ministerul rus al Apărării în raportul său zilnic.
Acest mic sat este situat în apropiere de Toreţk, un oraş care constituie un important blocaj în acest sector al frontului. Căderea sa ar permite armatei ruse accesul la Kostiantynivka şi, eventual, la Kramatorsk, obiectivul final al Kremlinului în această regiune.
Locuitorii din Toreţk intervievaţi săptămâna aceasta de AFP au raportat zeci de bombardamente ruseşti zilnice, în creştere de la începutul lunii iunie. Autorităţile au îndemnat locuitorii să evacueze.
Rusia câştigă teren de mai multe luni în estul Ucrainei în faţa unui adversar lipsit de oameni şi de muniţie, dar nu a reuşit să facă nicio incursiune majoră.
UPDATE 29 iunie, ora 14.48: Rusia anunță o victorie strategică în estul Ucrainei - Calea către Kostiantinivka și Kramatorsk este dechisă
Rusia a revendicat sâmbătă cucerirea aşezării Şumî, în apropiere de Toreţk, oraş din estul Ucrainei vizat de un număr în creştere de atacuri ruse de la începutul lunii, transmite AFP, potrivit Agerpres.
UPDATE 29 iunie, ora 11.44: Putin începe să vorbească despre arme nucleare ori de câte ori Occidentul oferă Ucrainei pachete de ajutor (ISW)
Liderul rus Vladimir Putin a început să vorbească despre reluarea producției de rachete cu rază medie și scurtă de acțiune. Analiștii ISW au spus că în acest fel încearcă să influențeze deciziile Occidentului, mai ales în momentele cheie ale discuțiilor politice despre asistența militară acordată Ucrainei, notează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
UPDATE 29 iunie, ora 10.30: Rusia suferă o nouă lovitură devastatoare: Ucraina susţine că a distrus centrul rus de comunicaţii spaţiale în Crimeea
Ministerul Apărării de la Kiev a transmis vineri că Ucraina a distrus într-un atac săptămâna aceasta centrul rus de comunicaţii spaţiale amplasat în peninsula Crimeea ocupată, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
UPDATE 29 iunie, ora 9.28: SUA pregătesc un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina
Casa Albă pregătește un nou pachet de ajutor de 150 de milioane de dolari pentru Ucraina. Potrivit unor informaţii publicate de Reuters, acest nou pachet de ajutor din partea SUA va include, printre altele, rachete interceptoare HAWK și muniție de artilerie de 155 mm. Noul ajutor pentru Ucraina ar putea fi anunţat în mod oficial pe 1 iulie.
UPDATE 29 iunie, ora 07.50: SUA, încă un pachet consistent de arme și muniție pentru Ucraina. Ce detalii se cunosc până în prezent
Administrația Biden va furniza Ucrainei arme și muniție în valoare de 150 de milioane de dolari, inclusiv interceptoare HAWK de apărare antiaeriană și obuze de artilerie de 155 milimetri, au declarat vineri doi oficiali americani, informează Rador Radio România.
Este de așteptat ca noul pachet de ajutoare militare să fie dezvăluit luni, au spus oficialii, refuzând să fie numiţi pentru că detaliile despre această livrare nu au fost făcute publice.
UPDATE 29 iunie, ora 07.40: Un mort şi răniţi după atacuri ruseşti care au vizat oraşul Dnipro şi regiunea Harkiv din Ucraina
Oficiali ucraineni au anunţat că o persoană murit, alte cel puţin nou fiind rănite după ce o rachetă rusească a lovit un bloc de apartamente din oraşul ucrainean Dnipro. Atacul a provocat prăbuşirea etajelor superioare ale clădirii cu nouă niveluri, informează Rador Radio România.
Guvernatorul regiunii Harkiv, din nord-estul Ucrainei, a declarat la rândul lui că opt oameni au fost răniţi în urma atacurilor ruseşti de acolo.
UPDATE 29 iunie, ora 05.00: Flota nevăzută construită de Vladimir Putin în plin război economic cu Occidentul (analiză Bloomberg)
În lunile care au urmat invadării Ucrainei şi sancţiunilor occidentale, Rusia a adunat "o flotă din umbră" pentru a transporta ţiţeiul său în întreaga lume. Acum, sporesc dovezile care arată că Moscova a început să facă la fel pentru gazele naturale lichefiate (GNL), transmite Bloomberg, relatează Agerpres.
Gazele naturale sunt esenţiale pentru planurile Kremlinului de majorare a exporturilor, majorarea veniturilor guvernamentale şi finanţarea maşinii sale de război - dar aceasta necesită o pondere mai ridicată din piaţa mondială a GNL, după ce comerţul rentabil cu Europa prin conducte a fost aproape oprit. Până acum, planurile de expansiune au fost afectate de sancţiunile SUA, care au menţinut la distanţă companiile străine şi au oprit livrările de nave specializate care sunt vitale pentru a ajunge la facilităţile din zona arctică.
Comentează