Livia Stanciu, opinie separată privind întreruperea prescripției:Procurorul nu poate inventa acte de procedură pe care să i le comunice inculpatului

Judecătorul CCR Livia Stanciu a făcut opinie separată la decizia prin care articolul privind întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale, magistratul considerând că prevederea este constituțională. Livia Stanciu arată că întreruperea prescripției poate fi împiedicată și de acte care să nu fie comunicate suspectului, precizând că "procurorul nu poate inventa acte de procedură pe care să i le comunice inculpatului" pentru că în acest caz urmărirea penală ar fi efectuată "exclusiv în scopul acoperirii de hârtii pentru și față de infractor".

Potrivit legii în vigoare, prescripția poate interveni și în cazul efectuării unui act care să nu fie comunicat suspectului.

"Condiționarea, mai exact limitarea, restrângerea actelor de procedură întrerupătoare ale cursului prescripției, doar la cele care, potrivit legii, trebuie comunicate suspectului sau inculpatului în desfășurarea procesului penal, reprezintă o substituire a instanței de contencios constituțional în activitatea de legiferare efectuată de Parlament", arată Livia Stanciu în motivare.

Judecătorul consideră că prin întreruperea cursului termenului prescriției "fapta rămâne încă vie în conștiința socială sau este din nou repusă în atenția oamenilor, cu alte cuvinte se anihilează efectele procesului de uitare a infracțiunii".

"Sub aspect social, întreruperea intervenită prin îndeplinirea oricărui act de procedură, oprește cursul procesului de liniștire colectivă și de restabilire a ordinii juridice, astfel că nu mai este justificată înlăturarea răspunderii penale", arată magistratul.

Stanciu precizează că efectele întreruperii prescripției nu trebuie privite doar din perspectiva inculpatului ci și a părților civile, celor responsabile civilmente sau vătămate.

"Restrângerea actelor de procedură întrerupătoare ale cursului prescripției doar la cele care potrivit legii trebuie comunicate suspectului sau inculpatului în desfășurarea procesului penal, afectează drepturile participanților la procesul penal menționați mai sus. Procurorul nu poate inventa acte de procedură pe care să le comunice inculpatului, doar de teama întreruperii cursului prescripției, pentru că în astfel de condiții nu s-ar mai face urmărire penală, în scopul urmăririi penale, așa cum acesta este evidențiat în textul art.285 Cod procedură penală, ci, urmărire penală exclusiv în scopul acoperirii de hârtii pentru și față de infractor", explica magistratul.

Potrivit Liviei Stanciu, "dacă s-ar admite punctul de vedere exprimat în opinia majoritară - în sensul că întreruperea cursului termenului de prescripție a răspunderii penale s-ar realiza doar prin îndeplinirea oricărui act de procedură ce trebuie comunicat suspectului sau inculpatului - , s-ar ajunge ca unele acte de procedură efectuate față de victima infracțiunii, care se ascunde într-o altă țară pentru a nu fi găsită de inculpat (ex.: cazul victimelor infracțiunii de proxenetism ori ale infracțiunii de trafic de persoane ș.a.) să fie aduse de către procuror la cunoștința inculpatului, doar pentru ca actul să devină întrerupător al cursului prescripției și astfel să-i fie pusă în pericol viața victimei până la momentul includerii ei într-un program de protecție a martorilor".

CCR a decis, cu majoritate, ca dispoziţiile din Codul penal privind întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea 'oricărui act de procedură în cauză' sunt lipsite de previzibilitate şi contrare principiului legalităţii incriminării.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!