LOVITĂ de critici violente, Asociația Magistraților din România jură: 'Nu am negociat principii sau texte de lege și nici nu am susținut ordonanța de urgență'

"Contrar susținerilor unor asociații profesionale, AMR nu a „negociat” principii sau texte de lege și nici nu a „susținut” ordonanța de urgență, iar dacă reprezentanții acelor asociații profesionale ar fi fost prezenți la întâlnire ar fi putut să facă afirmații în cunoștință de cauză, bazate pe fapte reale. De asemenea, în pofida criticilor vehemente pe motivul participării la aceste consultări, respectivele asociații profesionale uită că au procedat la fel, fiind prezente la „negocieri” când Guvernul Cioloș a inițiat o astfel de întâlnire, în anul 2016, ca urmare a nemulțumirilor exprimate de magistrați referitoare la o ordonanță de urgență, dată cu nerespectarea efectelor hotărârilor judecătorești prin care se confirmau drepturi ale magistraților", transmite Asociația Magistraților din România (AMR), prin intermediul unui comunicat de presă.

AMR susține că a reproșat Executivului, în cadrul întâlnirii,, faptul că OUG nr. 7/2019 a fost adusă la cunoștința CSM și adoptată de pe o zi pe alta, adică exact așa cum n-ar trebui să se procedeze dacă s-ar respecta principiul cooperării loiale între puteri.

"AMR a menționat și faptul că, în mod regretabil și inacceptabil, observă un „model” de acțiune, prin raportare la lansarea în spațiul public a unui simplu „PowerPoint”, în august 2017, cu privire la modificări de esență ale Legilor Justiției și la felul în care s-a adoptat OUG nr. 7/2019. (...) De asemenea, AMR nu a fost nici duplicitară, nici reținută în a releva punctual textele ordonanței de urgență care au efecte vătămătoare asupra organizării sistemului de justiție și asupra statutului magistratului, subliniind și lipsa caracterului urgent al acestor modificări", potrivit sursei citate,

Citește și: Rareș Bogdan profețește dezastrul pentru PSD! ‘O să vedem cum își va rupe hainele’

Asociația susține că prima critică severă s-a referit la încălcarea principiului separării carierelor judecătorilor și procurorilor, prin dispoziții care nu au justificare, nici din perspectiva accederii la Înalta Curte de Casație și Justiție după o carieră de procuror (art. 13 pct. 6 din OUG nr. 7/2019), nici din perspectiva numirii unui judecător la vârful unui parchet (art. 13 pct. 10), nici prin prisma mutării unor atribuții ale secției pentru procurori la plenul CSM (art. 13 pct. 10).

"Paradoxal este faptul că, deși vorbim despre magistrați, care ar trebui să aibă acuratețe în susțineri, asociațiile profesionale care în perioada dezbaterilor parlamentare asupra Legilor Justiției au fost de neînduplecat, în sensul că au respins public și repetat separarea carierelor, considerând că este o pacoste pentru sistemul de justiție, sunt cele care astăzi o susțin. Și, culmea, acuză AMR că n-ar dori-o, cu toate că, spre deosebire de alții, AMR a fost prezentă la dezbaterile organului legislativ și s-a luptat, cu bună-credință față de judecători și procurori, pentru fiecare text ce include separarea carierelor, care se găsește în Legile nr. 303/2004, nr. 304/2004 și nr. 371/2004. În același sens, AMR a solicitat ieri, în mod expres, ca încălcarea principiului separării carierelor, cuprinsă în OUG nr. 7/2019, să fie eliminată", transmite AMR.

Totodată, AMR și-a exprimat nemulțumirea și a solicitat măsuri cu finalitatea eliminării diferențelor nejustificate de vechime pentru promovarea în funcții de execuție la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv la Înalta Curte de Casație și Justiție, considerând că o abordare diferită, în sensul unei vechimi de 10 ani pentru prima situație (art. 13 pct. 1 din OUG nr. 7/2019) și de 18 ani pentru cea de-a doua (vechime care a rămas neschimbată), nu are fundament și aplică raționamente diferite pentru grade profesionale similare, contrar solicitărilor asociațiilor profesionale prezente la dezbaterile în Comisia specială comună și contrar votului dat de organul legislativ.

țDe neacceptat este și dispoziția care elimină condiția expresă a vechimii (de 10 ani) pentru ca un procuror să poată fi învestit în funcțiile de procuror general al PÎCCJ, prim-adjunct, adjunct, procuror-șef DNA, adjunct, procuror-șef DIICOT, adjunct și procurori-șefi ai acestor parchete (art. 13 pct. 10 din OUG nr. 7/2019). În contextul în care, prin modificările aduse Legilor Justiției, s-au mărit perioadele de vechime pentru promovarea în funcții de execuție/conducere la instanțe și la celelalte parchete, neprevederea expresă a condiției vechimii pentru a putea candida la o funcție de conducere în parchetele anterior menționate constituie o abordare ce lasă forma și înlătură fondul. AMR a susținut și faptul că introducerea, prin OUG nr. 7/2019, a sintagmei „procuror ierarhic superior”, cu referire la procurorul-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (art. 14 pct. 4) nu-și are rostul pentru că, pe de o parte, creează confuzii și interpretări diferite, în sensul regândirii ierarhizării existente în interiorul Ministerului Public și a principiului constituțional al controlului ierarhic. Pe de altă parte, sintagma nesocotește modalitatea de structurare ierarhică a parchetelor, cuprinsă în texte ale Codului de procedură penală. AMR a reafirmat că obstrucționarea aplicării unor dispoziții legale referitoare la această Secție nu poate fi rezolvată printr-o asemenea modalitate și a reamintit că scoaterea în evidență ani la rând, cu obstinație, dinăuntrul și dinafara sistemului de justiție, a unei anume structuri de parchet, în detrimentul celorlalte structuri și unități de parchet, a constituit o abordare lipsită de obiectivitate și de temei, care a adus deservicii întregului sistem", potrivit sursei citate.

AMR susține și că reintroducerea condiției bunei reputații, în texul privind eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor (art. 13 pct. 12 din OUG nr. 7/2019), nu-și găsește justificarea după ce această condiție a fost eliminată prin votul organului legislativ.

"Paradoxal este, însă, că această condiție, a cărei neîndeplinire ducea la eliberarea din funcție (prin trimiterea expresă la textul art. 13, devenit, apoi, art. 14 din Legea nr. 303/2004), a existat încă de la data publicării Legii nr. 303/2004, adică din iunie 2004, până la modificarea adusă prin Legea nr. 242/2018, deci timp de 14 ani, fără ca aceia care astăzi arată cât de rea este reintroducerea acestei condiții să fi fost auziți ca solicitând public și apăsat eliminarea ei. Mai mult, nici măcar nu s-au obosit să solicite eliminarea condiției bunei reputații cu ocazia dezbaterilor în Comisia specială comună, iar faptul că această condiție nu s-a mai regăsit în Legea nr. 303/2004, în textul la care ne referim, începând cu luna octombrie 2018 și până la OUG nr. 7/2019, se datorează solicitării și susținerilor asociațiilor profesionale care au fost prezente în fața Parlamentului, adică și AMR", susține Asociația.

OUG, arată Asociația Magistraților din România, conține și o dispoziție de modificare a Legii nr. 304/2004, potrivit căreia colegiul de conducere nu poate adopta hotărâri prin care să adauge la dispozițiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.

'Deși este evidentă ca principiu, dispoziția poate duce la blocaje în activitatea instanței și la lipsirea de efecte a prevederii din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor, potrivit căreia colegiul de conducere al curţii de apel, la sesizarea unui colegiu de conducere sau a preşedinţilor, vicepreşedinţilor sau preşedinţilor de secţii de la instanţele din circumscripţia curţii de apel, precum şi la solicitarea vicepreşedinţilor sau preşedinţilor de secţii de la curtea de apel, adoptă hotărâri prin care stabileşte modalitatea de aplicare a regulamentului. Or, necesitatea stabilirii modalității de aplicare este determinată tocmai de neclaritatea normei sau de lipsa reglementării unor situații concrete care se ivesc în practică și reclamă soluții de principiu", se mai arată în comunicatul de presă.

Reprezentanții Asociației susțin că a fost criticată și modalitatea netransparentă, "lipsită de justețe", prin care s-a ajuns la reducerea drepturilor salariale ale specialiștilor IT. "Prin urmare, contrar afirmațiilor tendențioase și malițioase, AMR a adus, în mod clar și argumentat, critici atât modalității de adoptare a OUG nr. 7/2019, cât și conținutului acesteia, solicitând respectarea principiului constituțional al separației puterilor care nu poate fi, însă, disociat de cooperarea loială dintre acestea", conchide AMR.