Premium
Traian Băsescu a fost ales, sâmbătă, preşedinte al Mişcării Populare, din postura de candidat unic. Votul a fost unul deschis, prin ridicarea mâinii, neexistând niciun membru am formaţiuni care să se opună. Procedura este însă una cu probleme, iar schimbările de la vârful partidului nu vor putea fi aprobate de instanţă.
Potrivit Legi nr. 14 din 2003 - "Legea partidelor politice" -, articolul 17 (2), "alegerea membrilor conducerii partidului politic şi ai conducerilor organizaţiilor sale teritoriale se face prin vot secret". Astfel, votul deschis de la Mişcarea Populară a fost unul care încalcă prevederile legale. Modificările trebuie comunicate Tribunalului Bucureşti în termen de 30 de zile. Dacă formaţiunea politică nu revine asupra modificărilor efectuate ilegal, Mişcarea Populară riscă radierea din Registrul partidelor politice.
La Congresul de sâmbătă, Partidul Mişcarea Populară şi-a schimbat numele în "Mişcarea Populară". Eugen Tomac a fost ales preşedinte executiv prin aceeaşi procedură ilegală, Cristian Diaconescu şi Siegfried Mureşan au devenit prim-vicepreşedinţi, iar Dorel Onaca a fost ales secretar executiv.
Vezi şi: Traian Băsescu, ales preşedinte al Mişcării Populare după 'modelul Dragnea'
UPDATE: În replică, reprezentanţii PMP afirmă că obligativitatea votului secret a fost restrânsă la alegerea delegaţilor pentru Congres. Astfel, Legea 114 din 2015 prevede: Legea partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 mai 2014, se modifică şi se completează după cum urmează: (...) 5. La articolul 14, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Pentru partidele care optează pentru organizaţii atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, delegaţii la adunare sunt aleşi de organizaţiile teritoriale, prin vot secret."
Doar că legea invocată de PMP nu modifică articolul 17 din Legea 14/2003, ci articolul 14.
