Un plan îndrăzneț de a utiliza activele imobilizate ale Rusiei pentru a acorda Ucrainei un împrumut de 140 de miliarde de euro este blocat de liderii Uniunii Europene. Iată de ce.
Uniunea Europeană se grăbește să găsească modalități de a susține finanțele Ucrainei, întrucât războiul nu dă semne că se va termina în curând, iar costurile cresc.
Urgența a crescut după ce administrația Trump a clarificat că Europa va trebui să suporte costurile pentru securitatea continentului.
Odată cu retragerea SUA, europenii iau în considerare un plan îndrăzneț de a utiliza activele imobilizate ale Rusiei pentru a acorda Ucrainei un împrumut de 140 de miliarde de euro pentru reparații, care ar putea ajuta la acoperirea nevoilor financiare și militare ale țării pentru 2026 și 2027, scrie euronews.com.
Planul se confruntă însă cu obstacole.
Belgia, care găzduiește activele, a frânat planul în timpul summitului UE de săptămâna aceasta, invocând implicațiile juridice ale acestuia, precum și amenințarea cu represalii din partea Rusiei. Cu toate acestea, europenii sunt clari că ei – și contribuabilii lor – nu vor să plătească pentru distrugerile cauzate de Rusia, așa că nu există prea multe alternative.
Ei sunt de acord cu ce – acum au nevoie de un cum.
Iată ce trebuie să știți despre împrumutul de reparații.
Cum am ajuns aici?
În prima săptămână a invaziei rusești pe scară largă a Ucrainei, la începutul anului 2022, UE, împreună cu aliații săi din G7, a aplicat sancțiuni fără precedent Kremlinului.
Printre acestea s-a numărat o decizie radicală de a imobiliza activele Băncii Centrale Ruse deținute în Occident, pentru a anula capacitatea Moscovei de a finanța războiul.
Pentru UE, acest lucru a reprezentat o pârghie economică și politică de 210 miliarde de euro asupra Rusiei, întrucât cea mai mare parte a activelor este deținută la Euroclear, un depozitar central de valori mobiliare din Bruxelles. Activele de la Euroclear generează profituri neașteptate anuale de 2,5-3 miliarde de euro pentru guvernul belgian, care găzduiește Euroclear, iar acum se află în centrul discuțiilor.
Anul trecut, după luni de dezbateri interne, UE a început să utilizeze veniturile extraordinare pentru a sprijini nevoile financiare și militare ale Ucrainei. Eforturile s-au concretizat apoi într-un împrumut mai mare al G7, în valoare de 45 de miliarde de euro, care urmează să fie rambursat în întregime din profiturile neașteptate.
Având în vedere că Rusia nu dă dovadă de nicio disponibilitate de a se angaja în negocieri de pace semnificative, europenii au realizat că linia de credit a G7 se va dovedi în curând insuficientă.
Este nevoie de o acțiune mai amplă.
Ce este mai exact împrumutul pentru reparații?
Urgența de a găsi o soluție a determinat Comisia Europeană să analizeze mai atent Euroclear. Activele, deținute inițial sub formă de obligațiuni, au ajuns la o valoare totală de aproximativ 175 de miliarde de euro, iar în viitorul apropiat se așteaptă încă 10 miliarde de euro.
Conform planului provizoriu, Euroclear ar transfera banii către Comisie, care ar acorda apoi Ucrainei un împrumut de 140 de miliarde de euro în numele Uniunii. Restul de 45 de miliarde de euro ar acoperi creditul G7, deoarece profiturile neașteptate nu ar mai fi aplicabile.
Împrumutul de 140 de miliarde de euro ar fi apoi acordat în tranșe treptate Kievului și ar fi supus anumitor condiții. De exemplu, o țintă „Made in Europe” pentru armele achiziționate.
Ucraina ar fi solicitată să ramburseze împrumutul numai după ce Rusia va pune capăt războiului de agresiune și va accepta să compenseze daunele cauzate. De aici și denumirea de „împrumut pentru reparații”. După aceea, Comisia ar rambursa Euroclear, iar Euroclear ar rambursa Rusiei, completând astfel cercul. Comisia insistă că nu este vorba de confiscare.
Din punct de vedere politic, împrumutul este util, deoarece ar oferi o linie de sprijin fiabilă și constantă Kievului, scutind în același timp statele membre cu probleme financiare de la plata din propriul buzunar.
De ce Belgia este principalul obstacol?
Planul, care se află încă în fază incipientă, a adus Belgia în prim-planul dezbaterii politice, ca sediu al Euroclear, unde sunt păstrate activele.
Belgia are un tratat de investiții de lungă durată cu Rusia, care prevede arbitrajul în cazul oricărui litigiu între părți. Belgia se teme că, în momentul în care banii vor părăsi Euroclear, Moscova va lansa represalii agresive pentru a recupera cei 140 de miliarde de euro și va cere despăgubiri substanțiale, ceea ce va duce la litigii internaționale.
O altă preocupare importantă este că sancțiunile UE, care necesită unanimitate, ar putea fi ridicate înainte ca Moscova să plătească despăgubirile și, prin urmare, să lichideze întregul împrumut.
De aceea, prim-ministrul belgian Bart De Wever a insistat asupra necesității de a asigura „mutualizarea completă” a riscurilor și garanții solide din partea tuturor statelor membre.
În teorie, fiecare stat membru ar susține o parte din cei 140 de miliarde de euro proporțional cu dimensiunea sa. Bugetul UE ar putea fi mobilizat ulterior ca un nivel suplimentar de sprijin.
„Dacă luați banii din țara mea, dacă lucrurile merg prost, nu sunt în măsură și cu siguranță nu sunt dispus să plătesc 140 de miliarde de euro într-o săptămână”, a declarat De Wever după summitul UE de joi, care s-a încheiat fără un acord ferm cu privire la această idee.
„Așadar, îmi imaginez că toți cei care sunt cu adevărat în favoarea acestei decizii, care doresc cu adevărat să o pună în aplicare, sunt și pregătiți, dispuși și capabili să ofere o garanție, astfel încât să pot dormi liniștit noaptea, știind că, dacă lucrurile merg prost sau se înrăutățesc, solidaritatea va asigura că banii sunt într-adevăr disponibili”, a adăugat el.
„Această întrebare nu a primit un răspuns entuziast din partea participanților la reuniune.”
Dar ce se întâmplă cu BCE?
Împrumutul pentru reparații a pus în lumină și Banca Centrală Europeană, principalul garant al stabilității financiare și monetare în zona euro.
Președinta acesteia, Christine Lagarde, a criticat anterior orice măsură care ar putea fi considerată o confiscare directă a activelor suverane ale unei țări, ceea ce este ilegal în conformitate cu dreptul internațional și ar putea afecta reputația internațională a jurisdicției euro. În forma sa actuală, împrumutul nu constituie o confiscare directă, deoarece Rusia ar putea recupera activele dacă ar accepta să plătească reparații, ceea ce este practic imposibil.
Potrivit diplomaților și oficialilor familiarizați cu discuțiile, Lagarde nu s-a opus planului și a sugerat că ideea unui împrumut pentru reparații este fezabilă, dar sunt necesare lucrări tehnice suplimentare. Lagarde a recomandat UE să nu avanseze singură cu acest proiect fără precedent și să implice în schimb alți aliați din G7, precum Regatul Unit, Canada și Japonia, care dețin toate părți mai mici din activele suverane rusești.
De Wever a cerut transparență totală pentru localizarea tuturor activelor din Europa.
„Cel mai gras pui se află în Belgia, dar mai sunt și alți pui. În zona euro, există și alte țări cu active imobilizate: sunt șase”, a spus el.
„Niciuna dintre ele nu a oferit vreodată transparență cu privire la suma de bani pe care o dețin. Nu există transparență cu privire la profiturile neașteptate obținute din acești bani, nici cu privire la veniturile fiscale generate de acești bani”, a adăugat el, fără a numi țările.
Comisia a bazat însă planul exclusiv pe cei 185 de miliarde de euro păstrați la Euroclear, în ciuda faptului că anterior afirmase că în blocul comunitar se află aproximativ 210 miliarde de euro.
Ce spun celelalte țări?
În mod public, statele membre ale UE și-au exprimat înțelegerea și simpatia față de Belgia.
„Aș folosi același argument dacă activele s-ar afla în Germania. Astăzi am făcut un pas înainte care nu trebuie considerat ca fiind de la sine înțeles”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz la sfârșitul summitului. „Vom face tot ce putem pentru a avansa.”
Prim-ministrul olandez Dick Schoof a declarat că toate statele membre „trebuie să suporte un risc comun, nu doar Belgia”. (Ungaria a declarat deja că nu va participa.)
În privat, diplomații spun că există o limită la cât poate să se aștepte Belgia.
Ideea de a compensa companiile belgiene care încă operează în Rusia dacă Kremlinul ar decide să riposteze confiscându-le activele este considerată inacceptabilă.
Recenta încercare a Austriei de a compensa Raiffeisen Bank International (RBI), care deține o filială de succes în Rusia, pentru o înfrângere juridică în valoare de 2,1 miliarde de euro, s-a dovedit controversată și nu a reușit să obțină sprijinul celorlalte state membre.
Există și aspectul politic.
De Wever este blocat în negocieri bugetare tensionate, iar coaliția sa multipartidă se confruntă cu un echilibru delicat. Acest lucru a ridicat întrebarea dacă prim-ministrul nu este atât de îngrijorat pe cât pare în fața presei, ci încearcă să profite de atitudinea dură pentru a câștiga puncte pe plan intern.
La urma urmei, la Bruxelles, fiecare lider se adresează două audiențe: omologii săi europeni și alegătorii săi. Pentru ca o descoperire să aibă loc, trebuie să pară dificilă.
Există alternative?
Liderii au instruit Comisia Europeană să exploreze „opțiuni” pentru a răspunde nevoilor financiare și militare în creștere ale Kievului în următorii doi-trei ani.
Această formulare lasă deschisă posibilitatea unor alternative.
O posibilitate este ca statele membre să se adreseze piețelor și să strângă fondurile singure, fără a atinge activele rusești. Acest lucru s-a întâmplat în 2023, când a fost înființat Fondul pentru Ucraina, care a asigurat Kievului 50 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi.
Deși premierul belgian nu a exclus această posibilitate când a fost întrebat de jurnaliști, ar fi dificil pentru alte țări europene puternic îndatorate să urmeze această cale.
Dacă subscrierea se face pe baza dimensiunii, țări precum Franța și Italia ar fi în pericol. Acest lucru reprezintă o problemă pentru președintele Emmanuel Macron, care se confruntă cu discuții bugetare complicate, dar și pentru Giorgia Meloni, având în vedere datoria acumulată de țara sa.
„Discuția de astă-seară nu a îngropat propunerea Comisiei. A oferit pur și simplu ocazia de a ridica probleme tehnice care trebuie rezolvate. Și suntem conștienți de aceste probleme tehnice”, a spus Macron.
Mingea se află acum în terenul Comisiei. Executivul, care a fost criticat pentru modul în care a prezentat dosarul fără prea multe consultări, este de așteptat să intensifice contactele bilaterale cu Belgia și să calmeze toate preocupările restante.
„Există puncte care trebuie clarificate și analizate în profunzime”, a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, semnalând determinarea de a merge mai departe.
„Cu alte cuvinte, am convenit asupra obiectului, și anume împrumutul pentru reparații, și trebuie să lucrăm la modul în care îl vom realiza (și) care este cea mai bună opțiune pentru a merge mai departe.”
O propunere actualizată ar trebui prezentată înainte de următorul summit din decembrie, care este acum considerat de diplomați ca fiind momentul decisiv pentru luarea unei decizii înainte de Anul Nou.
Președintele Volodymyr Zelenskyy le-a spus liderilor europeni că Ucraina va avea nevoie de bani în 2026, de preferință „la începutul anului”.
„Nu știu dacă este posibil”, a recunoscut el. „Nu totul depinde de noi. Este o decizie politică.”
Comentează