DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Loviturile în serie vs capcanele din decizia CCR pe statutul magistraților. Contraofensiva coaliției PSD-ALDE-UDMR în Parlament

dosar justitie

O a doua lege din pachetul pe justiție va reintra în circuitul parlamentar, după ce judecătorii Curții Constituționale au decis admiterea parțială a sesizărilor PNL și ÎCCJ. Comunicatul laconic emis după ședință  de CCR face trimiteri la o serie de articole și aliniate din legea 303 modificată, declarate neconstituționale. O simplă parcurgere a acestora arată că modificările cele mai dragi reprezentanților actualei Puteri, în special cele susținute de senatorul PSD, Nicolae Șerban în domeniul reglementării răspunderii magistraților, au picat testul de constituționalitate. Nu este conformă cu textul legii fundamentale nici eliminarea președintelui din numirea magistraților din conducerea ÎCCJ, nici posibilitatea ca magistrații să poată deveni miniștri într-un Guvern. Meciul este  însă departe de a fi finalizat. Modificările cerute demagistrații Curții în conformitate cu Constituția țării s-ar putea  transforma într-o  adevărată armă pentru  liderii actualei Puteri. Totul ține de interpretarea care va fi dată deciziei CCR în Parlamentul dominat de PSD și aliații săi.

În prezent,  coaliția PSD-ALDE a obținut o primă victorie la CCR. În data de 23 ianuarie, Curtea a decis că înfiinţarea secţiei speciale pentru anchetarea judecătorilor şi procurorilor, articol impus de PSD şi contestat de specialişti în drept, este constituţională. În sesizarea trimisă CCR, Curtea Supremă a apreciat că se încalcă principiul egalităţii în faţa legii, deoarece magistraţii ar deveni singura categorie profesională din România cu un parchet dedicate. Magistraţii CCR au fost de altă părere.

În cazul  legii 304  privind  statutul judecătorilor și procurorilor însă,  magistrații Curții Constituționale au decis că o parte  din argumentația folosită de PNL și ÎCCJ în sesizările lor stă în picioare.

Prima lovitură pentru PSD  a fost declararea în afara textului constituțional a abilitării comisiilor parlamentare de control a SRI și SIE, structuri formate din oameni politici, cu verificarea declarațiilor pe proprie  răspundere pe care magistrații sunt obligați să le dea  cu privire la relația lor cu fosta Securitate sau cu serviciile secrete actuale de informații.

"Verificarea veridicităţii datelor din declaraţiile prevăzute la alin. (2) se face de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi de Comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii anual, din oficiu, sau ori de câte ori sunt sesizate de Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorul sau procurorul vizat. Rezultatul verificării efective are valoare de informare conformă. Răspunsul eronat se pedepseşte conform legii", se arată în art.7, alin. 2 al legii,  prevedere declarată acum neconstituțională de CCR.

Eșecul actualei Puteri în strategia  sa de luptă cu mult invocatul stat paralel nu se oprește aici. Judecătorii constituționali au admis și o serie de contestații la capitolul răspunderii magistraților. "Unele dintre aceste critici, care vizau mai ales răspunderea magistratului, au fost admise şi am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei-credinţe şi a gravei neglijenţe”, a anunțat la finalul ședinței, președintele Curții Valer Dorneanu.

În fapt, CCR a declarat neconstituționale toate modificările elaborate  și propuse de senatorul PSD Șerban Nicolae la art.96 din lege.

"Art.96 (3) Există eroare judiciară atunci când, în înfăptuirea actului de justiţie se determină o desfăşurare greşită a unei proceduri judiciare şi prin această se produce o vătămare a drepturilor ori intereselor legimite ale unei persoane.

(4) Există rea credinţă atunci când judecatorul sau procurorul în exercitarea funcţiei, cu ştiinţă, prin încălcarea Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale prevăzute de Constituţia României ori a normelor de drept material sau procesual a determinat o eroare judiciară.

(5) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul în exercitarea funcţiei din culpă nesocoteşte normele de drept material ori procesual, determinând o eroare judiciară."

O altă lovitură îl vizează pe actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader, dar și pe viitorii ocupanți ai acestui portofoliu. În ciuda protestelor formulate la acea vreme de către CSM, la propunerea Uniunii Judecătorilor, în cadrul comisiei parlamentare speciale s-a introdus posibilitatea ca magistrații să se poată autosuspenda din funcția deținută, în cazul în care sunt desemnați într-o funcție de demnitate publică, precum cea de ministru al Justiției.

"Art. 73 „(2) Judecătorii şi procurorii au dreptul să opteze pentru autosuspendarea din activitate pe o durată de până la 2 ani. De această opţiune ia act secţia corespunzătoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Pe durata suspendării, nu le este aplicabil regimul incompatibilităţilor şi interdicţiilor prevăzut de lege.”

"Art. 622. – (1) Magistraţii pot fi numiţi în funcţia de membru al Guvernului.

(2) Guvernul informează Consiliul Superior la Magistraturii cu privire la actul de numire prevăzut la alin. (1), pentru a dispune suspendarea acestora.

(3) În perioada suspendării din funcţie, dispusă în temeiul alin. (1) şi (2), magistraţilor nu le sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art. 5 şi 8."

Mai mult, activitatea depusă în calitatea de ministru urma să fie considerată vechime în muncă pentru magistratul în cauză și calculată la pensia specială.

„Art. 82. – (2) La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul de la Curtea Constituţională, judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat funcţia de ministru al justiției."

"Art. 851. – Dispoziţiile art. 82 - 85 se aplică în mod corespunzător şi judecătorilor Curţii Constituţionale. Perioada în care persoana a îndeplinit funcţia de judecător la Curtea Constituţională constituie vechime în funcţia de judecător. Constituie vechime în magistratură perioada în care, în condiţiile art. 622 alin. (5), se exercită funcţia de ministru al justiţiei."

CCR a decis însă că prevederile de mai sus, care fac referire la aceste posibilități de carieră și drepturi ulterioare, sunt neconstituționale.

Cea mai importantă victorie de etapă obținută de autorii acestor sesizări privesc atribuțiile președintelui țării în cadrul proceduriii de numire și revocare a magistraților cu ștaif.  Valer Dorneanu a precizat, lapidar, că este nevoie de "o mai bună definire a împărţirii atribuţiilor între CSM şi preşedintele României”.

În fapt însă,  potrivit comunicatului CCR, judecătorii Curții au decis că este neconstituțională eliminarea  șefului statului din procedura de numire sau de revocare a membrilor conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție.

“Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM - Secţia pentru judecători -, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani. Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1” , se arată  la art. 53, alin 1 și 2 din textul modificat al statutului magistraților. Respectivele aliniate, ca și cele referitoare la procedura de revocare, au fost clasificate drept  neconstituționale de către  judecătorii Curții și vor merge din nou în Parlament spre armonizare cu textul Constituției.

Surse din cadrul CCR ne-au explicat  că în condițiile în care  președintele își menține dreptul de veto, motivat, în cazul  procedurii de numire și de revocare a procurorilor-șefi,  apare riscul  transformării în literă de lege a unei proceduri neuniforme în cazul numirii și revocării magistraților, o discriminare care nu este concordă cu textul Constituției.

Acest lucru înseamnă că fie Parlamentul revine asupra deciziei inițiale și redă președintelui dreptul de a avea ultimul cuvânt și în materie de numiri și revocări la vârful ÎCCJ, fie îl elimină pe șeful statului din procedura aplicată pentru numirea și revocarea  șefilor din fruntea Parchetului General, DNA și DIICOT, pe motiv că e nevoie de o uniformizare a acestor proceduri în materie de magistrați, indiferent dacă sunt procurori sau judecători.

Ultima variantă de lucru are adepți mulți în rândurile PSD și ALDE,  însă este una riscantă pentru actuala Putere. În textul ultimului raport MCV, Comisia Europeană a  cerut expres ca în cazul în care procedura de numire și revocare a  procurorilor-șefi va fi afectată de modificările din Parlamentul României,  să fie cerut avizul Comisiei de la Veneția.

Pentru  a preveni o eventuală implicare  mai profundă a specialiștilor acestei Comisiii în schimbările pe care le doreau  pe legile justiției, liderii PSD și ALDE s-au conformat la acea vreme și i-au lăsat președintelui Klaus Iohannis intacte  atribuțiile în domeniu.

În prezent însă, asistăm la o escaladare a criticilor și discursurilor dure la adresa Președinției, care au culminat ieri cu acuzațiile formulate de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, confom cărora Iohannis este avocatul așa-zisului stat paralel. Un semnal mai mult decât clar că tandemul PSD-ALDE  este pregătit să meargă cu interpretarea deciziilor Curții pe legile Justiției până la capăt în Parlament, fără să mai țină seama de semnalele date de oficialii de la Bruxelles și de către ambasadele europene acreditate la București.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.