Premierul desemnat Luca Niculescu a avertizat, vineri seara, la Digi24, că România riscă să piardă statutul de țară recomandată investițiilor dacă nu va adopta până la sfârșitul anului un buget credibil pentru 2027. Într-un interviu acordat lui Cosmin Prelipceanu, Niculescu a afirmat că urgențele economice, în special rectificarea bugetară și situația energetică, impun instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline. Premierul desemnat a avertizat că România s-ar putea confrunta cu o iarnă dificilă, a vorbit despre posibilitatea extinderii sprijinului pentru plata facturilor la energie și a recunoscut că nu dispune încă de estimări precise privind evoluția prețurilor. Totodată, el a exclus, pe baza informațiilor de care dispune în prezent, existența unui scenariu de penurie de gaze, motorină sau electricitate.
România traversează simultan o criză politică prelungită, dificultăți bugetare și o situație energetică complicată de seceta care a dus la oprirea ambelor reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Premierul desemnat a explicat că urgențele economice constituie unul dintre principalele argumente pentru încheierea rapidă a negocierilor dintre PSD, PNL și UDMR privind formarea noului Executiv.
Avertisment privind ratingul României: „Dacă nu ai un buget credibil, riscul este mare”
Una dintre cele mai importante declarații ale lui Luca Niculescu privește riscul unei retrogradări a ratingului suveran al României, în cazul în care actualul blocaj politic va împiedica adoptarea unui buget credibil pentru anul viitor.
Premierul desemnat a explicat că, deși situația energetică reprezintă o preocupare majoră, prioritatea imediată este asigurarea funcționării administrației și a finanțelor publice.
„Aș spune că cel mai urgent în momentul de față este rectificarea bugetară, este bugetul pe anul viitor, pentru care ai nevoie de un guvern. Este un buget care trebuie încheiat anul acesta, pentru că la începutul anului viitor vin din nou agențiile de rating și, dacă nu ai un buget credibil, riscul scăderii treptei de investiții este mare”, a declarat Luca Niculescu.
Avertismentul vine la numai o săptămână după ce agenția S&P Global Ratings a reconfirmat, la 2 octombrie, ratingul României la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă.
Acesta reprezintă ultimul nivel din categoria „investment grade”, recomandată investițiilor. O eventuală retrogradare cu o treaptă ar plasa România în categoria speculativă, cunoscută și sub denumirea de „junk”.
S&P a atras atenția că prelungirea crizei politice ar putea compromite continuarea reducerii deficitului bugetar în 2027 și 2028. În evaluarea agenției, formarea unui guvern capabil să asigure continuitatea politicilor fiscale este esențială pentru menținerea încrederii investitorilor.
Și celelalte două mari agenții de evaluare financiară, Fitch și Moody's, mențin România pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, cu perspectivă negativă.
Rectificare bugetară urgentă și un guvern cu puteri depline
Niculescu a insistat asupra necesității instalării unui Executiv capabil să adopte rapid deciziile economice și bugetare amânate în perioada crizei politice.
Întrebat dacă ar accepta inclusiv o formulă de guvernare susținută parlamentar de partide care nu participă efectiv la Cabinet, premierul desemnat a pus accentul pe urgența economică a situației.
„România are imperios nevoie de un guvern. Situația este dificilă. Deci nu mă joc cu cuvintele. După cum ziceam și din întâlnirile pe care le-am avut, avem nevoie rapid, foarte rapid de rectificare bugetară, avem nevoie rapid de un buget pentru România. Vine o iarnă care s-ar putea să fie grea, avem nevoie de un guvern cu puteri depline. Orice poate întări sprijinul pentru acest guvern este binevenit”, a declarat Niculescu.
El a legat astfel negocierile politice de posibilitatea adoptării unor măsuri economice și sociale, într-o perioadă în care Guvernul interimar are atribuții limitate.
Niculescu avertizează că vine o iarnă grea: Energia, principala problemă
Premierul desemnat a fost întrebat ce anume ar putea face ca iarna 2026–2027 să fie una dificilă pentru România și dacă există estimări concrete privind riscurile cu care se va confrunta populația.
Niculescu a indicat sectorul energetic drept principala sursă de îngrijorare. „Dificultatea va consta în primul rând în cea legată de energie. După cum știm, avem probleme în sectorul energetic, unele sunt cauzate de secetă”, a afirmat premierul desemnat.
El a invocat situația Centralei Nucleare de la Cernavodă, necesitatea repornirii acesteia și influența factorilor internaționali asupra pieței energiei.
„Trebuie repornită centrala de la Cernavodă. Sunt și cauze internaționale pe care le cunoașteți atât de bine. Deci energia, aș spune, este pe primul loc. Evident că oamenii vor fi atenți la facturile pe care le primesc”, a explicat Niculescu.
Situația de la Cernavodă este una deosebit de dificilă. Cele două reactoare nucleare, care asigură în condiții normale aproximativ o cincime din producția de electricitate a României, au fost oprite în timpul verii din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.
Unitatea 1 a fost oprită la sfârșitul lunii iulie, iar Unitatea 2 în luna august. Debitul insuficient al fluviului nu permite asigurarea condițiilor necesare pentru repornirea în siguranță a reactoarelor.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi a anunțat, pe 6 octombrie, că ambele unități vor rămâne oprite cel puțin până pe 15 octombrie. Oficialul a descris situația energetică drept una dintre cele mai dificile din ultimele decenii, avertizând că nivelul scăzut al Dunării afectează inclusiv producția hidroenergetică.
În lipsa producției nucleare, România este nevoită să acopere o parte mai mare a consumului prin alte surse interne și importuri, ceea ce poate exercita presiuni suplimentare asupra prețurilor.
Posibilă extindere a compensării facturilor la energie pentru populație
În acest context, Luca Niculescu a anunțat că ia în calcul extinderea mecanismelor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili, astfel încât efectele dificultăților din sectorul energetic să fie diminuate.
„Statul trebuie să încerce să diminueze din efectul acestor probleme. Putem să ne gândim la compensarea facturilor, unei părți din facturile pentru cei mai vulnerabili. Există deja un mecanism de sprijin pentru ei, dar acest mecanism poate fi extins și, de asemenea, trebuie să ne gândim și pe termen mediu”, a declarat premierul desemnat.
Întrebat ulterior dacă se gândește la o nouă schemă de plafonare sau compensare, Niculescu a revenit asupra ideii, precizând că actualele mecanisme ar putea fi adaptate pentru a ajunge mai eficient la persoanele cu venituri reduse.
„Există, cum spuneam, această schemă, ea poate fi extinsă și poate fi țintită și mai bine, într-adevăr, către cei mai vulnerabili”, a declarat Niculescu.
În prezent, consumatorii vulnerabili de energie electrică beneficiază de un sprijin de 50 de lei lunar, prin intermediul tichetelor electronice de energie. Mecanismul a fost prelungit până la 31 decembrie 2026, iar beneficiarii existenți nu trebuie să depună noi cereri pentru continuarea acordării ajutorului.
Niculescu nu a precizat dacă extinderea avută în vedere ar presupune majorarea valorii ajutorului, lărgirea categoriilor de beneficiari sau introducerea unor forme suplimentare de compensare. De asemenea, el nu a anunțat o decizie privind revenirea la o plafonare generalizată a prețurilor energiei.
Cu cât se vor scumpi facturile? Niculescu admite că nu are încă estimări precise
Premierul desemnat a fost întrebat direct dacă există estimări privind creșterea prețurilor la energie în lunile următoare.
Niculescu a recunoscut că nu dispune, în această etapă, de toate datele necesare pentru a prezenta o prognoză.
„Aici o să îmi dau seama după ce voi fi învestit, dar am văzut estimările unor specialiști. Sper să rămânem într-o plajă decentă”, a răspuns el.
Problema prețurilor este cu atât mai importantă cu cât iarna aduce, de regulă, un consum mai ridicat de gaze naturale și electricitate, iar capacitatea internă de producție este afectată în prezent de problemele de la Cernavodă și de secetă.
Există riscul unei penurii de gaze, motorină sau electricitate? Răspunsul premierului desemnat
O altă întrebare adresată lui Luca Niculescu a vizat posibilitatea ca România să se confrunte nu doar cu scumpiri, ci și cu lipsa unor resurse energetice.
Moderatorul a enumerat gazele naturale, motorina și energia electrică, cerând să afle dacă scenariul unei penurii figurează în evaluările premierului desemnat.
„N-am auzit despre asta până acum, nu am toate datele, dar n-am auzit de asta până acum”, a răspuns Niculescu.
Întrebat din nou dacă, în informațiile de care dispune, există posibilitatea unei penurii sau a unor avarii care să afecteze disponibilitatea resurselor, premierul desemnat a răspuns: „Nu există așa ceva.”
Neptun Deep, capacități de stocare și fotovoltaice: Planurile energetice pe termen mediu
Dincolo de măsurile imediate pentru protejarea consumatorilor, Luca Niculescu a vorbit și despre investițiile necesare pentru reducerea vulnerabilităților sistemului energetic românesc.
Premierul desemnat consideră că România trebuie să își diversifice sursele de producție și să dezvolte capacități suplimentare de stocare a energiei.
„România trebuie să-și diversifice, să-și mărească capacitățile de stocare. Vom avea Neptun Deep de anul viitor. Mai sunt niște centrale care vor fi construite. Trebuie investit, de asemenea, mult în fotovoltaic. Trebuie să diversificăm cât putem tot ce are legătură cu energia”, a declarat Niculescu.
Un rol important în această strategie îl reprezintă proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz.
Cele două companii au anunțat, la 28 septembrie, că primele gaze naturale din Neptun Deep sunt așteptate să intre în Sistemul Național de Transport în prima jumătate a anului 2027.
Proiectul presupune investiții de aproximativ patru miliarde de euro și ar urma să atingă o producție anuală de aproximativ opt miliarde de metri cubi de gaze naturale, odată ajuns la capacitatea maximă.
Totuși, această producție nu va putea contribui la acoperirea necesarului energetic din iarna 2026–2027, deoarece exploatarea comercială este programată să înceapă anul viitor.
Niculescu respinge acuzațiile că Uniunea Europeană ar fi responsabilă pentru problemele energetice ale României
Premierul desemnat a fost întrebat și despre discursul potrivit căruia Uniunea Europeană ar fi responsabilă pentru diminuarea capacităților energetice ale României și pentru dificultățile actuale.
Niculescu a respins această interpretare, invocând seceta care afectează Dunărea și posibilitatea utilizării fondurilor europene pentru investiții în sistemul energetic.
„Cred că există programe ale Uniunii Europene care pot fi folosite, dimpotrivă, pentru a crește capacitatea energetică a României. Totul depinde și de noi cum știm să le folosim”, a declarat el.
Niculescu nu renunță la reducerea deficitului începută de Bolojan, dar recunoaște costurile sociale
În privința politicilor economice ale viitorului Guvern, Luca Niculescu a transmis că intenționează să păstreze măsurile pe care le consideră eficiente, inclusiv rezultatele programului de reducere a deficitului bugetar promovat de fostul premier Ilie Bolojan.
Declarațiile au fost făcute în contextul în care PSD a cerut schimbarea unor politici economice adoptate de precedentul Executiv.
„Evident, nu poți să arunci la gunoi faptul că deficitul României a scăzut, chiar dacă acesta a însemnat un cost dureros pentru oameni”, a afirmat Niculescu.
Premierul desemnat a admis că unele măsuri puteau fi concepute sau aplicate mai bine, dar a evitat să formuleze critici directe în timpul negocierilor cu partidele.
„Sunt lucruri care puteau fi făcute mai bine. Nu sunt eu cel care o va spune acum, pentru că, încă o dată, eu caut să mă înțeleg acum cu toate partidele care pot forma această majoritate de care am nevoie. Dar, da, sunt lucruri bune în toate programele”, a explicat acesta.
Niculescu a precizat că a analizat programele economice ale premierilor desemnați anterior și că a primit propuneri inclusiv din partea PSD.
El a arătat că viitorul program de guvernare va include și recomandări formulate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
„Sunt lucruri bune în toate și lucrez la acest program împreună și cu ideile noastre, care vin, recunosc, în bună parte, din recomandările primite de la OCDE”, a declarat premierul desemnat.
Niculescu a descris OCDE drept „o școală excepțională de guvernare”, explicând că politicile recomandate de organizație sunt construite pe baza experiențelor celor 38 de state membre și pot fi adaptate condițiilor din România.
Alexandru Nazare, apreciat pentru reducerea deficitului și relația cu agențiile de rating
În contextul provocărilor economice și bugetare, Luca Niculescu a făcut și o evaluare pozitivă a ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.
Întrebat dacă acesta ar putea rămâne în funcție în viitorul Guvern, premierul desemnat nu a confirmat o asemenea decizie, dar a evidențiat experiența sa în relația cu instituțiile financiare internaționale.
„Este încă prea devreme să dau un nume, dar Alexandru Nazare este clar un ministru bun. Dincolo de faptul că a contribuit la reducerea deficitului, are o relație bună cu multe organizații internaționale, a stat mult de vorbă cu agențiile de rating, împreună cu colegii de la Banca Națională și cu alți reprezentanți, și este una dintre piesele solide ale administrației române”, a declarat Niculescu.
