Premium
Pe măsură ce se apropie alegerile legislative din 15 octombrie, conservatorii naționaliști aflați la putere la Varșovia, până acum fervenți susținători ai Ucrainei în război, și-au înăsprit tonul față de Kiev
În perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 15 octombrie, conservatorii naționaliști aflați la putere în Polonia surprind prin numărul tot mai mare de declarații negative la adresa Ucrainei.
Varșovia s-a dovedit până acum unul dintre cei mai mari susținători ai țării vecine aflate în război, dar o campanie electorală aprigă a reașezat cărțile.
Pentru că nimic nu garantează partidului Lege și Justiție (PiS), aflat la putere din 2015, un al treilea mandat la rând. Sondajele prevăd o concurență strânsă cu cele trei blocuri de opoziție care oscilează de la centru-dreapta până la stânga și cu cea de-a patra formațiune (Konfederacja), o extremă dreaptă sceptică față de angajamentul față de Ucraina și de primirea ucrainenilor. Într-un context în care fiecare vot contează, creșterea PiS se bazează pe logica electorală, relatează Le Monde citat de Rador Radio România.
Primele critici au apărut în primăvară, când afluxul de cereale ucrainene a provocat nemulțumiri în rândul fermierilor polonezi, confruntați cu o scădere drastică a prețurilor și cu depozitele pline până la refuz.
„Guvernul și-a dat seama că fermierii încep să se îndepărteze de PiS, pe care l-au susținut cu fermitate până atunci”, analizează politologul Antoni Dudek. Prin urmare, partidul a făcut o reorientare majoră a politicii sale ucrainene prin instituirea unui embargo [cu privire la importul de cereale ucrainene, reînnoit la 15 septembrie], însoțit de declarații foarte dure”.
Cea mai notabilă declarație îi revine prim-ministrului Mateusz Morawiecki, care a anunțat pe 20 septembrie oprirea livrărilor de arme către Ucraina. Indiferent de faptul că Polonia are sau nu material militar de livrat, încărcătura simbolică una este puternică. Șeful guvernului și-a continuat declarația la congresul PiS din 1 octombrie: „Înțeleg că domnul Zelenski [președintele ucrainean] vrea acum să ajungă la un acord cu Germania. Îl avertizez: germanii ajung mereu să se înțeleagă cu rușii”, avertizează el.
Încredere distrusă
Polonia s-a remarcat și prin absența de la forumul internațional al industriei de apărare, prezidat de Volodimir Zelenski la Kiev, pe 29 septembrie. În total, 252 de companii din sectorul apărării din treizeci de țări, inclusiv Franța, au făcut deplasarea, dar nicio delegație sau companie poloneză nu s-a deplasat, nici măcar PGZ, firma de stat producătoare de armament, care repara tancurile germane Leopard furnizate Ucrainei.
„PGZ nu a fost invitat”, a declarat pe 2 octombrie, la microfonul Radio ZET, ministrul responsabil cu bunurile statului, Jacek Sasin, acuzând Ucraina că acționează pentru o „schimbare a puterii în Polonia”. Comentarii negate imediat de ambasadorul ucrainean la Varșovia, Vasil Zvarich. „Polonia a fost printre primii invitați”, a replicat el la postul TV TVN24. Invitația a fost ulterior confirmată de grupul PGZ, forțându-l pe Sasin să-și ceară scuze.
A fost remarcată și absența lui Zbigniew Rau, șeful diplomației poloneze, la întâlnirea fără precedent a celor douăzeci și șapte de miniștri europeni de externe de la Kiev din 2 octombrie.
El a explicat canalului de știri Polsat alegerea sa de a nu merge acolo din cauza „declinului” relațiilor polono-ucrainene. Ministrul a vorbit și despre încrederea „pierdută” a „societății” poloneze față de Kiev în urma declarației lui Zelenski, care acuza Polonia că „pregătește terenul pentru actorul moscovit”, pe 19 septembrie, pe podiumul ONU.
Purtătorul de cuvânt al guvernului a avertizat, de asemenea, pe 19 septembrie, că refugiații ucraineni din Polonia și-ar putea pierde în curând dreptul la alocațiile familiale, care sunt primite de polonezi și de străinii care locuiesc legal în țară.
Această măsură este susținută și de libertarienii și naționaliștii din Konfederacja, care promit să lichideze „privilegiile” ucrainenilor.
„Această punere la îndoială a beneficiilor pentru ucraineni nu a mai apărut niciodată”, spune Dominika Pszczolkowska-Moscicka, cercetător la Centrul de Cercetare pentru Migrație de la Universitatea din Varșovia. „Este o încercare de a lua voturi de la formațiunea Konfederacja”, argumentează academicianul, care subliniază buna integrare a milionului de refugiați ucraineni prezenți în Polonia.
„Este adevărat că entuziasmul enorm pe care l-am văzut în Polonia la începutul războiului pentru a-i ajuta pe ucraineni este mai puțin vizibil”, adaugă expertul. Un sondaj realizat de Centrul de Cercetare a Opiniei Publice din august a arătat că 69% dintre respondenți au fost în favoarea primirii ucrainenilor, cea mai mică cifră de la începutul războiului, în februarie 2022, și o scădere de 7% față de iulie. „PiS a încercat să facă din imigranții din afara UE subiectul campaniei sale, dar acest lucru nu a funcționat, deoarece guvernul are o politică de imigrare foarte liberală față de muncitori. Prin urmare, ucrainenii s-au impus drept „inamic” substitut, subliniază doamna Pszczolkowska-Moscicka. Această alegere ar putea, însă, să lase alegătorii indiferenți, potrivit domnului Dudek. „Când va veni momentul votului, cei mai mulți dintre ei vor fi motivați de alte subiecte decât chestiunea Ucrainei”.
„Trebuie să deosebești retorica de politica reală. Securitatea Poloniei depinde de a ajuta Ucraina să lupte cu rușii, așa că nu mă aștept ca aceste declarații electorale să devină realitate, explică Kacper Wanczyk, profesor la Centrul de Studii Europene al Universității din Varșovia și fost diplomat. Politica Poloniei față de Europa de Est depinde de voința americanilor, așa că atâta timp cât americanii susțin Ucraina, Polonia va face același lucru”.
Rămâne de văzut ce va face PiS după 15 octombrie dacă va câștiga: își va relua politica pro-ucraineană? Totul va depinde de rezultatul Konfederacja, cu care partidul ar putea intra într-o coaliție. „În realitate, nimic nu este sigur pentru viitor, două grupuri se confruntă în cadrul PiS. Unul pro-ucrainean, celălalt anti-ucrainean. Și, ca întotdeauna, liderul partidului, Jaroslaw Kaczynski, este cel care va decide”, subliniază Dudek.
