Premium
Prim-ministrul macedonean Zoran Zaev şi omologul său bulgar Boiko Borisov au semnat marţi un tratat de prietenie destinat să încheie ani de dispute diplomatice, să îmbunătăţească relaţiile dintre cele două ţări şi să încurajeze integrarea europeană a Macedoniei, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Bulgaria încă nu recunoaşte limba macedoneană, pe care o consideră un dialect al bulgarei.
Dispute au avut loc de asemenea între cele două ţări din Balcani asupra drepturilor minorităţilor şi naţionalităţii gherilelor din secolul al XIX-lea care au luptat să elibereze regiunea de sub dominaţia otomană.
Atât Skopje, cât şi Sofia speră că noul tratat le va ajuta să pună capăt acestor tensiuni.
Aceasta este "o contribuţie comună la stabilizarea politică între cele două ţări şi în regiune", a declarat Zaev după semnarea documentului.
Macedonia, o fostă republică iugoslavă cu aproximativ 2 milioane de locuitori, şi-a câştigat independenţa faţă de Belgrad în 1991. Ea a evitat războaiele sângeroase din Balcani în anii '90, dar a fost zdruncinată de o insurgenţă a propriei minorităţi etnice albaneze în 2001. Ţara doreşte să adere la UE şi NATO, dar eforturile sale sunt blocate de vecinul său din sud, Grecia, care afirmă că numele 'Macedonia' implică o pretenţie teritorială faţă de provincia omonimă din nordul teritoriului elen.
În document, Bulgaria s-a angajat să sprijine integrarea Macedoniei în NATO şi UE. Cele două ţări au declarat ca îşi vor îmbunătăţi de asemenea legăturile economice, vor renunţa la pretenţiile teritoriale şi vor ameliora drepturile omului şi ale minorităţilor.
"Pentru prima dată, fără mediatori sau cineva care să ne spună ce să facem, cele două state au ajuns la o soluţie", a declarat premierul bulgar Boiko Borisov.
Săptămâna trecută, parlamentul bulgar a susţinut în unanimitate tratatul, într-un caz rar de astfel de consens în ţara de la Marea Neagră cu 7,1 milioane de locuitori.
Cu toate acestea, opoziţia din Macedonia şi fostul partid aflat la putere, VMRO-DPMNE (dreapta), sunt împotriva anumitor părţi care abordează probleme naţionale. Ele au declarat că nu vor susţine documentul în parlament.
Tratatul recunoaşte istoria comună a celor două ţări şi dreptul lor de a avea o opinie diferită asupra unora dintre subiecte.
"În politică şi în dreptul internaţional nu există aşa ceva ca recunoaşterea istoriei (...). Istoricii sunt cei care trebuie să se ocupe de istorie", a declarat pentru Reuters Daniel Smilov, analist la Centrul pentru strategii liberale din Bulgaria.
