Premium
Mărţişorul, care aparţine Patrimoniului UNESCO, este un element ce face parte din identitatea culturii tradiţionale româneşti, precizează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
''Cu rădăcini în spaţiul sud-est european, obiceiul confecţionării, oferirii şi purtării Mărţişorului - artefact ce a cunoscut o varietate de forme creative de-a lungul timpului - simbolizează reînnoirea timpului şi renaşterea naturii. De la bănuţul de argint, legat cu şnur roşu şi alb de mătase, purtat ca semn protector, până la variantele contemporane neconvenţionale, legenda şi tradiţia Mărţişorului continuă să încânte şi să bucure generaţii de români, fiind un exemplu viu al creativităţii umane şi al spiritului ludic'', menţionează MAE.
În acest context, MAE "se alătură tuturor celor care marchează sărbătoarea Mărţişorului şi contribuie la perpetuarea specificului acesteia către generaţiile viitoare, transmiţând tuturor urări de bine, sănătate şi bucurii".
Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la 6 decembrie 2017, înscrierea Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul) - dosar multinaţional coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia de Nord şi Republica Bulgaria - în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii. Reuniunea a avut loc la Jeju (Republica Coreea), în perioada 4 - 9 decembrie 2017.
