Patru dintre cele mai importante organizații profesionale ale magistraților din România – Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) – condamnă în termeni extrem de duri proiectul legislativ privind modificarea condițiilor de pensionare ale magistraților, calificându-l drept „o tentativă iresponsabilă și lipsită de loialitate constituțională” și „o încălcare a obligațiilor asumate de stat față de magistrați”.
Acest proiect, spun reprezentanții asociațiilor, încalcă flagrant deciziile Curții Constituționale și maschează incapacitatea guvernanților de a identifica soluții reale pentru îndeplinirea jalonului 215 din PNRR.
Un proiect mai drastic decât cel declarat neconstituțional în 2023
După intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2022, privind pensiile de serviciu, statul a lansat o nouă inițiativă legislativă, care a fost declarată neconstituțională prin Decizia CCR nr. 467/2023. Documentul actual reia aceeași logică, dar într-o formă și mai severă: creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, fără o etapizare reală, printr-un mecanism care prevede o „eșalonare” de 4 ani la fiecare an – în fapt, o aplicare directă și rapidă a noii limite.
Magistrații atrag atenția că această abordare încalcă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care impune ca orice modificare privind vârsta de pensionare să fie previzibilă și justificată în mod rezonabil. Creșterea bruscă a vechimii necesare pentru pensionare – de la 25 la 35 de ani – afectează independența justiției și introduce o gravă lipsă de predictibilitate pentru magistrații aflați în pragul pensionării.
Risc de corupție și decredibilizare sistematică
Organizațiile semnatare invocă și recenta Hotărâre CJUE din 5 iunie 2025, care subliniază că garantarea unei pensii adecvate este esențială pentru protejarea judecătorilor de riscul corupției. În același spirit, Recomandările Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din 2010 și Carta europeană privind statutul judecătorilor impun existența unui sistem de pensii proporțional cu ultimul nivel salarial.
În paralel cu modificările legislative, magistrații reclamă o campanie constantă de denigrare a sistemului judiciar, menită să antagonizeze opinia publică și să distrugă încrederea în justiție. Această strategie, avertizează semnatarii, are ca efect destabilizarea violentă și ireversibilă a puterii judecătorești și compromiterea democrației.
Pensiile magistraților, țap ispășitor
Potrivit celor patru asociații, guvernul ignoră în mod deliberat faptul că în sistemul public există peste 200.000 de pensii de serviciu și speciale, prezentând drept cauză a dezechilibrelor bugetare exclusiv pensiile magistraților. În realitate, susțin ei, proiectul nu aduce economii reale, ci doar impune rămânerea forțată în sistem până la 65 de ani, în ciuda vechimii considerabile a unor magistrați.
Comisia Europeană nu a cerut creșterea vârstei de pensionare
Organizațiile subliniază că, în pofida retoricii oficiale, Comisia Europeană nu a impus creșterea vârstei de pensionare în cadrul jalonului 215 din PNRR. Dimpotrivă, evaluarea preliminară pozitivă din 15 octombrie 2024 confirma atingerea obiectivelor în domeniul reformei pensiilor odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2023. Singurele jaloane neîndeplinite erau atunci cele privind guvernanța întreprinderilor de stat, transporturile și regimul fiscal al microîntreprinderilor.
Apeluri către ÎCCJ, Guvern și CSM
Cele patru asociații solicită Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție să sesizeze Curtea Constituțională înainte de promulgare. Totodată, cer premierului o întrevedere oficială cu organizațiile magistraților și Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să convoace adunările generale ale judecătorilor și procurorilor pentru a discuta proiectul.
În plus, în contextul instabilității legislative perpetue din ultimii ani, AMR, UNJR, AJADO și APR solicită Președintelui CSM să ia în considerare sesizarea CCR pentru a constata existența unui conflict juridic de natură constituțională între puterile statului.
Comentează