DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Magistrații militanți se plâng că promovările nu se fac pe meritocrație

medpagetoday.com
justitie masca

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie solicită reforme rapide în justiţie, pentru alinierea legislaţiei naţionale cerinţelor minimale ale dreptului Uniunii Europene privind statul de drept. "Numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare şi normele naţionale privind înfiinţarea unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi, considerate şi de Avocatul general al CJUE ca fiind contrare dreptului Uniunii Europene, reprezintă doar două aspecte ale asaltului neîncetat împotriva justiţiei derulat în ultimii ani", arată cele două asociaţii.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie arată, într-un comunicat de presă, că au luat act de Concluziile Avocatului general CJUE, Michal Bobek, publicate miercuri, la Luxembourg, în primul set de şase cereri de decizie preliminară vizând, în esenţă, statul de drept în România.

Citește și: Traian Băsescu: ‘Dana Budeanu, o femeie care se face că gândeşte adânc, dar pare că nu are cu ce’

Conform sursei citate, Avocatul general CJUE a confirmat practic întreaga abordare propusă de subscrisele asociaţii profesionale ale magistraţilor, care au militat cu determinare pentru independenţa justiţiei în ultimii 3-4 ani, inclusiv caracterul obligatoriu al Deciziei privind Mecanismul de cooperare şi verificare, instituit de Comisia Europeană, cu relevanţă şi pentru Curtea Constituţională a României.

"Numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare şi normele naţionale privind înfiinţarea unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de magistraţi, considerate şi de Avocatul general al CJUE ca fiind contrare dreptului Uniunii Europene, reprezintă doar două aspecte ale asaltului neîncetat împotriva justiţiei derulat în ultimii ani. Prin urmare, subscrisele asociaţii profesionale reiterează (aşa cum au solicitat aproape lunar în ultimul an) că este esenţială promovarea şi adoptarea urgentă a unor proiecte legislative vizând conformarea cadrului legislativ privind sistemul judiciar cu toate cerinţele dreptului Uniunii Europene privind statul de drept, rapoartele entităţilor internaţionale relevante şi doleanţele majorităţii covârşitoare a magistraţilor români", scrie în comunicat.

Citește și: Orașul penalilor (II). Canidatul PNL-USR a turnat la Securitate, iar cel al PSD a făcut pușcărie pe vremea lui Ceaușescu

Asociaţiile solicită:

1. Desfiinţarea imediată şi necondiţionată a secţiei de parchet separate, creată pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori;

2. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligaţia de abţinere a magistraţilor de la "manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;

3. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraţilor, cât timp acestea ignoră independenţa justiţiei;

Citește și: Rareș Bogdan prevestește o victorie istorică! Va fi dezastru pentru PSD! ‘Pentru prima dată, vom elibera România de sub jugul roșu’

4. Revizuirea sistemului de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi limitarea rolul ministrului justiţiei în aceste proceduri, simultan cu creşterea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii;

5. Renunţarea la dispoziţiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;

6. Reinstaurarea meritocraţiei în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv şi mai ales la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

Citește și: Rareș Bogdan prevestește o victorie istorică! Va fi dezastru pentru PSD! ‘Pentru prima dată, vom elibera România de sub jugul roșu’

7. Respectarea rolului şi a atribuţiilor stabilite de Constituţie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuţii ale Plenului către secţii sau către anumiţi judecători, în funcţie de gradul profesional deţinut, de natură a deturna funcţionarea colegială; revizuirea dispoziţiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile şi accesibile;

8. Reorganizarea Inspecţiei Judiciare, prin reconsiderarea rolului şi a atribuţiilor inspectorului-şef; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcţiile de conducere din cadrul Inspecţiei Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018;

Citește și: Marcel Ciolacu: ‘Lumea este mulţumită şi bucuroasă că a trecut proiectul de lege’

9. Abrogarea dispoziţiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanţelor şi parchetelor (spre exemplu, completurile de apeluri în trei judecători);

10. Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneţia.

Avocatul general al Curţii de Justiţie a UE (CJUE), Michal Bobek, consideră că normele naţionale privind înfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie sunt contrare dreptului Uniunii.

Citește și: Traian Băsescu: ‘Dana Budeanu, o femeie care se face că gândeşte adânc, dar pare că nu are cu ce’

Avocatul general Bobek propune Curţii să declare că dreptul Uniunii se opune înfiinţării unei secţii de parchet specifice cu competenţă exclusivă pentru infracţiunile săvârşite de magistraţi dacă înfiinţarea unei astfel de secţii nu este justificată de motive reale şi suficient de importante şi dacă ea nu este însoţită de garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi compunerii sale.

Avocatul general arată că înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie trebuie să corespundă unei justificări deosebit de importante, transparente şi reale. Odată îndeplinit acest criteriu, este în plus imperativ ca compunerea, organizarea şi funcţionarea unei asemenea secţii să se conformeze unor garanţii de natură să evite riscul unor presiuni exterioare asupra puterii judecătoreşti.

Citește și: Orașul penalilor (II). Canidatul PNL-USR a turnat la Securitate, iar cel al PSD a făcut pușcărie pe vremea lui Ceaușescu

”În sfârşit, împrejurările particulare legate de înfiinţarea SIIJ, precum şi descrierea modului în care acest organ şi-a exercitat atribuţiile sunt de asemenea pertinente pentru identificarea contextului relevant. În această privinţă, avocatul general consideră că este dificil de susţinut că înfiinţarea SIIJ a fost justificată în mod clar, neechivoc şi accesibil. În plus, reglementarea SIIJ nu oferă garanţii suficiente pentru a înlătura orice risc de influenţă politică asupra funcţionării şi a compunerii sale. Instanţele naţionale trebuie să fie îndreptăţite să ia în considerare elemente obiective cu privire la împrejurările în care a fost înfiinţată SIIJ, precum şi funcţionarea sa practică, cu titlu de elemente susceptibile să confirme sau să infirme riscurile unei influenţe politice. Confirmarea unui asemenea risc poate să dea naştere unor îndoieli legitime în ceea ce priveşte independenţa judecătorilor, în măsura în care compromite impresia de neutralitate a judecătorilor în raport cu interesul cu care sunt sesizaţi, în special atunci când este vorba despre cazuri de corupţie”, se arată într-un comunicat al CJUE..

Citește și: Rareș Bogdan prevestește o victorie istorică! Va fi dezastru pentru PSD! ‘Pentru prima dată, vom elibera România de sub jugul roșu’

Mai mult, dreptul Uniunii se opune în egală măsură înfiinţării unei structuri de parchet care nu dispune de un număr suficient de procurori, prin raportare la volumul său de activitate, aşa încât funcţionarea sa operativă să conducă cu siguranţă la o durată nerezonabilă a procedurilor penale, inclusiv cele care îi vizează pe judecători.

Solicitările avocatului general al CJUE Michal Bobek vin în contextul în care mai multe instanţe judecătoreşti din România au adresat Curţii întrebări prin care i-au solicitat să stabilească caracterul, valoarea juridică şi efectele MCV şi ale rapoartelor periodice adoptate în temeiul acestuia. De asemenea, se solicită Curţii să stabilească dacă recomandările cuprinse în rapoartele Comisiei sunt obligatorii pentru autorităţile române. În plus, sunt vizate trei aspecte instituţionale ale acestei reforme: numirea interimară a şefului Inspecţiei Judiciare, înfiinţarea în cadrul Ministerului Public a unei secţii specifice însărcinate cu investigarea infracţiunilor din justiţie, precum şi modificarea dispoziţiilor privind răspunderea materială a judecătorilor. Se solicită Curţii să stabilească compatibilitatea acestora cu principiile statului de drept, protecţiei jurisdicţionale efective şi independenţei justiţiei, prevăzute într-o serie de dispoziţii de drept al Uniunii.

Citește și: Rareș Bogdan prevestește o victorie istorică! Va fi dezastru pentru PSD! ‘Pentru prima dată, vom elibera România de sub jugul roșu’

Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiţie. Misiunea avocaţilor generali este de a propune Curţii, în deplină independenţă, o soluţie juridică în cauza care le este atribuită. Judecătorii Curţii urmează să delibereze în această cauză, iar hotărârea va fi pronunţată la o dată ulterioară.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.