Patru dintre cele mai importante organizații profesionale ale magistraților – Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) – au solicitat luni, 11 august 2025, o întrevedere de urgență cu prim-ministrul Ilie Bolojan.
Demersul vine pe fondul unei „campanii susținute de subminare a profesiei de magistrat” din ultimii trei ani, intensificată în perioada campaniilor electorale și în contextul noilor propuneri de modificare a statutului judecătorilor și procurorilor.
În documentul transmis Guvernului, magistrații subliniază că dialogul interinstituțional este „esențial pentru buna funcționare a statului” și cu atât mai necesar „atunci când derapaje frecvente subminează deliberat încrederea publică în capacitatea puterii judecătorești de a-și îndeplini rolul constituțional”.
Asociațiile cer Guvernului Bolojan să oprească campania de subminare a justiției
Reprezentanții celor patru organizații atrag atenția că stabilitatea și predictibilitatea statutului magistraților reprezintă piloni fundamentali ai independenței justiției, iar orice modificare legislativă ar trebui dezbătută cu implicarea reală a profesiei. Ei invocă inclusiv recomandările Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), care, în mai multe avize, a insistat asupra necesității consultării judecătorilor și procurorilor înainte de adoptarea unor schimbări ce le afectează statutul, remunerația sau condițiile de muncă.
„Dialogul și consultarea reală nu pot fi substituite de mesaje publice menite să discrediteze o profesie, transformând-o în sursa tuturor problemelor unei societăți”, se arată în solicitare, unde se face o distincție clară între critica legitimă și presiunile incorecte exercitate asupra sistemului judiciar.
AMR, UNJR, AJADO și APR își exprimă încrederea că Executivul va înțelege importanța consultărilor cu organizațiile profesionale ale magistraților, pentru a proteja independența justiției – „garanție esențială a dreptului fiecărui cetățean la o justiție imparțială și eficientă”.
Reforma pensiilor speciale ale magistraților: Reduceri drastice și noi condiții care stârnesc nemulțumiri în sistemul judiciar
Reacția magistraților vine după ce Guvernul României a pus în dezbatere publică un proiect amplu de reformă a pensiilor speciale pentru magistrați și personalul auxiliar din instanțe și parchete, care ar putea reduce dramatic veniturile actualilor și viitorilor pensionari din magistratură.
În prezent, cei aproape 5.700 de foști judecători și procurori primesc o pensie medie lunară de peste 25.000 de lei — de aproape 9 ori mai mult decât pensia medie a unui pensionar obișnuit, care se ridică la circa 2.800 de lei. O parte covârșitoare, mai mult de 22.000 de lei lunar, este plătită direct din bugetul de stat, adică din impozitele tuturor românilor, inclusiv celor care au muncit o viață întreagă în alte domenii.
Cum va schimba reforma cuantumul pensiilor magistraților?
Noua formulă propusă schimbă radical calculul pensiilor. Dacă acum magistrații se pensionează în medie cu 80% din salariul brut în plată, legea nouă prevede calculul pensiei la 70% din salariul net, ceea ce poate duce la înjumătățirea pensiilor.
Pe de altă parte, vârsta de pensionare va crește semnificativ, de la doar 48 de ani în prezent, la 65 de ani. Totodată, pentru a beneficia de pensie, va fi necesară o vechime minimă de 35 de ani, dintre care 25 în funcții juridice.
Exemplu concret: Cât vor pierde magistrații?
Un fost judecător de tribunal, care în prezent primește o pensie medie de 24.700 lei, ar urma să primească după reformă doar aproximativ 12.600 lei.
Un fost judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu pensii actuale între 35.000 și 37.000 lei, va primi între 17.700 și 19.000 lei.
Președintele ÎCCJ, cu o pensie actuală de peste 43.000 lei, va primi în viitor puțin peste 21.900 lei.
Pensia unui procuror general va scădea de la circa 36.500 lei la aproximativ 18.500 lei.
Nemulțumirile magistraților și riscurile invocate
Magistrații consideră că noile condiții și reduceri drastice vor avea efecte negative profunde asupra întregului sistem judiciar. Printre principalele riscuri semnalate se numără:
Pierderea atractivității profesiei: Reducerea severă a pensiilor și creșterea vârstei de pensionare riscă să descurajeze tinerii talentați să urmeze o carieră în justiție.
Îmbătrânirea corpului de magistrați: Creșterea vârstei de pensionare poate bloca accesul noilor generații la funcții importante și poate afecta dinamica și performanța sistemului.
Slăbirea independenței justiției: Reducerea pensiilor și incertitudinea privind statutul magistraților pot crea presiuni suplimentare asupra acestora și vulnerabilități în fața factorilor politici sau economici.
Riscul de exod al magistraților experimentați: Magistrații cu experiență ar putea fi tentați să părăsească sistemul înainte de pensionare sau să migreze către alte cariere, mai bine plătite sau cu condiții mai avantajoase.
Ce prevede proiectul Guvernului?
Pe lângă creșterea vârstei standard de pensionare la 65 de ani și condiția vechimii minime de 35 de ani, proiectul cuprinde:
Reducerea procentului aplicat la media indemnizațiilor brute și sporurilor din ultimele 60 de luni de la 80% la 55%.
Plafonarea pensiei la maximum 70% din venitul net lunar din ultima lună de activitate.
Penalizarea suplimentară a celor cu vechime între 20 și 25 de ani, prin scăderea cu 2% a cuantumului pensiei pentru fiecare an lipsă din vechimea de 25 de ani.
Comentează