Premium
Filmele româneşti din 2017 "Ana, mon amour", al lui Călin Peter Netzer, "Charlestion", de Andrei Creţulescu, "Soldaţi. Poveste din Ferentari", de Ivana Mladenovici şi "Cumulonimbus", de Ioana Mischie, au fost incluse în secţiunea "Balkan Survey" a Festivalului internaţional de film de la Salonic care se încheie duminică, scrie AGERPRES. România nu are în acest an niciun reprezentant în competiţia internaţională a festivalului, potrivit site-ului oficial.
Citeşte şi: Regizorul filmului 'Last Jedi' va realiza o nouă trilogie 'Star Wars'
Primele trei filme sunt incluse în selecţia principală a secţiunii, în timp ce "Cumulonimbus" face parte din selecţia de scurtmetraje. Călin Petre Netzer se întoarce cu un studiu de personaj bulversant, scrie filmfestival.gr. "Ana, mon amour" reprezintă o cronică de maestru prin intermediul unor flashback-uri ale poveştii de dragoste dintre Toma şi Ana, pătrunzând în psihicul personajelor şi în dinamica relaţiei lor fragile, adaugă site-ul.
Potrivit sursei citate, "Charleston", al regizorului Andrei Creţulescu, este un film care explorează "pierderea şi solidaritatea masculină", iar "Soldaţi. Poveste din Ferentari", debutul curajos al Ivanei Mladenovici, se desfăşoară în ghetoul cu acelaşi nume unde doi bărbaţi, un antropolog şi un fost deţinut de etnie romă, încalcă toate tabuurile şi se îndrăgostesc.
Alte două filme româneşti - Nunta de piatră (r. Mircea Veroiu, Dan Piţa, 1972) şi Moromeţii (r. Stere Gulea 1987) - sunt proiectate în cadrul selecţiei intitulate "From Words to Images - Balkan Literature and Cinema" din secţiunea "Balkan Survey".
Creată în 1994 în cadrul festivalului grec, a cărui cea de a 58-a ediţie se încheie duminică, secţiunea "Balkan Survey" propune 15 lungi şi scurtmetraje din producţia anuală a regiunii, ale cărei frontiere se întind în acest an până în Kurdistanul turc cu "Zer", un road-movie identitar al regizorului turc Kazim Oz, relatează AFP.
La început, când Iugoslavia se dezmembra în masacre, organizatorii Festivalului intenţionau să iasă din tiparul reprezentării mediatice a unei regiuni reduse la aspectul său de "depozit de muniţie" şi să lupte împotriva prejudecăţilor, vii inclusiv în Grecia, a declarat pentru AFP Dimitris Kerkinos, care a răspuns de selecţia filmelor din cadrul secţiunii.
Între timp, producţiile locale au cucerit ecranele internaţionale, propulsate de noile valuri din cinema-ul român şi turc, mari puteri regionale ale filmului, notează AFP.
Citeşte şi: Actriţa Gal Gadot va primi trofeul Rising Star la Festivalul de Film de la Palm Springs
Însă atmosfera sumbră şi umorul, ca o formă de politeţe a disperării, continuă să predomine, în reacţie, potrivit lui Dimitris Kerkinos, la "decepţia" din regiune faţă de "o tranziţie care nu se mai termină".
"Democraţia urma să vină şi să schimbe totul, dar de 20 de ani puţine lucruri s-au schimbat"; corupţia rămâne, iar dezvoltarea nu vine", a mai spus el.
În aceste condiţii, chiar să te sinucizi devine o provocare, povesteşte sârbul Bojan Vuletic în filmul său "Requiem for Mrs. J", unde depresia este descrisă drept "singura moştenire comună lăsată în acest colţ al planetei de trecerea de la comunism la capitalism".
Deşi la un mod ceva mai vesel, şi în filmul "Secret Ingredient", primul film al macedoneanului Gjorce Stavreski, proiectat în premieră mondială la Salonic, este vorba tot despre sinucidere.
Pentru a uşura suferinţa tatălui său care suferă de cancer şi în pragul sinuciderii, personajul principal Vele îi dă acestuia o prăjitură cu canabis, pentru că nu are bani de medicamente. Tratamentul funcţionează dar bărbatul are acum probleme cu mafia, de unde a furat drogul, şi cu mulţimile de vecini pe care reputaţia sa de vindecător miracol le-a adus la uşa sa.
"Este ca şi cum Vele ar încerca să înoate având picioarele prinse într-o plasă (...), este o bună metaforă pentru viaţa în Balcani", a declarat regizorul pentru AFP.
Cineastul spune că cinema-ul balcanic, expunând acest "capitalism de cow boy" care loveşte regiunea, ar trebui să servească drept avertisment şi pentru restul Europei "care merge în aceeaşi direcţie".
Este şi mai rău în Turcia, unde regizorii au devenit "ţinte" ale regimului în plină derivă autoritară, susţine Kazim Oz.
Mulţi au părăsit ţara, ceea ce face ca asupra producţiei naţionale din anii următori să planeze nori negri, susţine Kerkinos. Kazim Oz a decis să rămână dar filmul său, care evocă masacrarea a mii de kurzi la Dersim (în estul Turciei), în 1937, a fost parţial cenzurat când a fost prezentat la festivalul de la Istanbul şi se loveşte de atunci de multe ori de săli închise.
Ca şi în Grecia însă, unde criza a dus la apariţia unui nou val radical încarnat acum de multi-premiatul Yorgos Lanthimos, depresia nu împiedică cinematografia balcanică să se reînnoiască şi să se diversifice, susţine Dimitris Kerkinos.
Regizorul macedonean Gjorce Stavreski spune că nu a vrut "să încropească un mic film balcanic" sau o nouă "farsă" folclorică. El şi-a dorit un "proces european de producţie" pentru "a ieşi din graniţe".
Citeşte şi: SCANDALOS: Românii au ajuns să trăiască mai mult din importuri
Secţiunea "Balkan Survey" mai include şi povestea de familie filmată într-un stil intim a bulgarului Ilian Metev "3/4" sau fabula distopică "Grain" a turcului Semih Kaplanoglu.
Numeroase sunt şi producţiile regionale, multă vreme de neimaginat, şi-a exprimat satisfacţia Kekinos. "Secret ingredient" a fost astfel coprodus de Macedonia şi Grecia, în contextul în care cele două ţări nu au reuşit încă să rezolve disputa numelui "Macedonia", în care sunt angrenate din 1991.
Festivalul internaţional de film de la Salonic a început pe 2 noiembrie şi se încheie duminică, cu festivitatea de premiere. În competiţia internaţională sunt înscrise în acest an 14 filme.
