DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Mai multe organizaţii de mediu şi civice au transmis o scrisoare deschisă CE prin care cer ca proiectele hidrotehnice ale Guvernului să intre în PNRR

justitie pnrr

Mai multe organizaţii de mediu şi civice au transmis o scrisoare deschisă Comisiei Europene prin care solicită ca proiectele hidrotehnice pe care Guvernul României doreşte să le introducă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) să nu fie acceptate deoarece afectează mediul, potrivit news.ro.

Asociaţia Bankwatch România a anunţat, joi, că, împreună cu mai multe organizaţii de mediu şi civice, a trimis o scrisoare deschisă preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, vicepreşedintelui executiv al CE Frans Timmermans, comisarului european pentru mediu Virginijus Sinkevičius şi directorului general al SG RECOVER Céline Gauer, în care cere ca proiectele hidrotehnice pe care Guvernul român vrea să le introducă prin renegocierea PNRR să nu fie acceptate şi finanţate prin RePower EU, având în vedere că afectează mediul, contravin obiectivelor UE privind clima şi au probleme de legalitate în România.

“Vă scriem pentru a sublinia neconcordanţa dintre obiectivele Comisiei Europene în materie de climă şi noile proiecte propuse pentru includere prin RePower EU.

În contextul schimbărilor climatice, apelarea la hidroenergie, care se bazează pe o tehnologie învechită, contrazice obiectivele stabilite în legislaţia europeană privind  clima (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55%) şi planul RePowerEU (creşterea ponderii energiei eoliene şi solare la 45%). Un studiu publicat în BioScience la sfârşitul anului 2016 a arătat că barajele hidrotehnice şi rezervoarele contribuie cu 25% mai mult la încălzirea globală decât se credea anterior. Autorii studiului estimează că rezervoarele emit anual în atmosferă o gigatonă sau un miliard de tone de dioxid de carbon”, se arată în debutul scrisorii deschise.

Sursa citată menţionează că, în raportul său privind taxonomia, Grupul Tehnic de Experţi al UE pentru Finanţarea Durabilă a declarat: “Construcţia de noi instalaţii hidroenergetice nu trebuie să ducă la fragmentarea râurilor”.

Asociaţiile semnatare consideră că Guvernul României vrea să introducă proiectele ilegitime în PNRR.

“Cu toate acestea, toate proiectele care fac parte din prima versiune a PNRR-ului României duceau la fragmentarea râurilor. În urma unei dezbateri publice din 2021, orice propuneri vechi şi în afara legii au fost eliminate din PNRR. Aceasta a venit ca răspuns la presiuni publice substanţiale (zeci de mii de cetăţeni care au solicitat acest lucru).

Acum, Guvernul României vrea să ocolească rezultatele dezbaterii publice şi să reintroducă proiectele ilegitime în PNRR. O listă cu 11 proiecte hidroenergetice este pusă în dezbatere pentru a fi incluse în PNRR prin intermediul REPowerEU. Toate cele 11 proiecte au fost concepute în timpul dictaturii Ceauşescu şi asta în total dispreţ faţă de oameni şi mediu”, se mai arată în scrisoarea deschisă.

În acest document sunt analizate pe scurt aceste proiecte:

• Amenajarea Hidroenergetică (AHE) Jiu (Livezeni-Bumbeşti) a fost declarată ilegală printr-un verdict final emis de Curtea de Apel Bucureşti. Dacă s-ar realiza, ar distruge complet Parcul Naţional Cheile Jiului. Potrivit publicaţiei Science, impactul aşteptat este estimat a fi la scară globală. Peste 33.000 de români au cerut într-o petiţie ca proiectul ilegal să fie oprit, petiţie la care se face referire în cel mai recent raport de mediu al Naţiunilor Unite privind România. Reclamaţia EU CHAP(2016)01813 cu privire la distrugerea Parcului Naţional Defileul Jiului/Situl Natura 2000 Defileul Jiului a fost închisă deoarece hotărârea definitivă a Curţii de Apel ar fi rezolvat problema. Cu toate acestea, în Parlament există două propuneri legislative de urgenţă care încearcă să evite acest verdict al instanţei. Unul dintre ele a fost retrimis în ciuda faptului că a fost declarat neconstituţional şi Comisia Europeană a concluzionat că încalcă legislaţia UE.

• Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu a respins proiectul Amenajarea Hidroenergetică (AHE) Câineni - Lotrioara deoarece analiza SEICA (Studiul de Evaluare a Impactului asupra Corpurilor de Apă) a relevat un impact major asupra corpului de apă. În plus, proiectul presupune degradarea sitului Natura 2000 „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”.

• Centrala Hidroelectrică (CHE) Islaz presupune degradarea mai multor situri Natura 2000. Deteriorarea sitului „Confluenţa Dunării Olt” a fost un subiect de discuţie în cadrul Conferinţei RAMSAR din 2012 desfăşurată la Bucureşti. Acest proiect de baraj a fost respins de Agenţia Română pentru Protecţia Mediului prin Decizia 4/2015.

• Proiectul Cosmeşti - Movileni presupune distrugerea unei porţiuni din Rezervaţia Natura 2000 „Lunca Siretului Inferior”. Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi a respins propunerea prin Decizia 603/2016.

• AHE Cerna Motru Tismana II: Acest proiect este amplasat în cadrul unui sit Natura 2000 destinat speciilor de peşti (la nord de Gorjul de Vest). Extinderea sa ar fi ilegală deoarece ar duce la pierderea unei porţiuni şi mai mari din râul Bistriţa Gorjană. În forma sa actuală proiectul a fost implementat prin redirecţionarea debitului râului Bistriţa Gorjană într-un alt bazin hidrografic. În 2008 abaterea a avut loc cu încălcarea Directivei-cadru privind apa.

• Proiectul Belareca - Cerna presupune redirecţionarea unuia dintre cele mai valoroase râuri ale ţării, râul Belareca. Prin urmare, nu numai Directiva-cadru privind apa, ci şi Convenţia europeană a peisajului ar fi încălcată. Are efect cumulativ cu proiectul hidroelectric Ramna, pentru care a fost declanşată o procedură de infringement prin dosarul INFR(2015)4036.

• Amenajarea Hidroenergetică (AHE) Răstoliţa va duce la dispariţia populaţiei  de lostriţă (Hucho hucho). Proiectul dăunător este menţionat în raportul anual FFSG 2015. Mai mult, proiectul presupune defrişarea unei suprafeţe mari din Parcul Naţional Călimani. Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş a încălcat Convenţia de la Aarhus, refuzând să evalueze comentariile trimise la timp.

• Amenajarea Hidroenergetică (AHE) Surduc-Siriu este un proiect pentru care comunitatea internaţională a cerut oprirea acestuia încă din 2019. A fost supus revizuirii de legalitate prin dosarul nr. 1259/117/2020. Autorizaţia de construire a fost retrasă printr-un verdict definitiv emis de Curtea de Apel Cluj în iunie 2022.

• Amenajarea Hidroenergetică (AHE) Paşcani de pe râul Siret încalcă Directiva-cadru a apei prin distrugerea unui corp de apă, respectiv un tronson din râul Siret.

Asociaţia Bankwatch România şi mai multe organizaţii de mediu şi civice susţin că cele unsprezece proiecte hidrotehnice nu ţin cont de amploarea şi ritmul schimbărilor care au avut loc la nivelul UE şi, în consecinţă, nu îndeplinesc obiectivele stabilite de CE, inclusiv necesitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 sau decarbonizarea economiei şi atingerea neutralităţii climatice până în 2050.

“Riscurile asociate cu finanţarea acestor proiecte hidroenergetice se extind dincolo de impactul lor distructiv asupra mediului. Construcţia neautorizată în Parcul Naţional Defileul Jiului face obiectul dosarului penal 100/P/2021 la Serviciul Teritorial Alba-Iulia al DNA. Prin continuarea construcţiei se încearcă <> construcţiei ilegale, obstrucţionând astfel justiţia. În plus, încălcarea hotărârilor judecătoreşti anterioare constituie un atac la adresa statului de drept. În cazul în care Comisia aprobă finanţarea proiectelor ilegale care contravin unui număr de directive şi hotărâri ale Curţii de Justiţie a UE, Comisia nu va putea să-şi îndeplinească poziţia de Gardian al Tratatelor. PNRR trebuie să fie condiţionat de statul de drept, iar prin acest atac asupra statului de drept, Guvernul României, în special Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, pune în pericol orice finanţare din partea PNRR şi, în consecinţă, o multitudine de proiecte benefice în cadrul acest plan”, mai precizează scrisoarea deschisă.

Asociaţiile şi organizaţiile semnatare susţin că atragerea Comisiei într-o capcană este singura miză a acestei finanţări, deoarece proiectele în cauză nu au probleme de finanţare, ci probleme de legalitate (autorizare).

“Finanţarea lor este asigurată deoarece proprietarul lor, Hidroelectrica, a raportat un profit de 3,5 miliarde de lei în doar nouă luni. Investiţia în hidroenergie ar trebui să acorde prioritate celor 209 instalaţii hidroelectrice existente ale companiei, care funcţionează toate considerabil sub capacitate din cauza lipsei de întreţinere. La aceste hidrocentrale s-a produs deja impactul asupra mediului şi de aceea întreţinerea şi modernizarea ar trebui să fie priorităţile. Este posibilă dublarea producţiei fără impact suplimentar asupra mediului. Viitorul hidroenergiei constă în modernizarea şi, probabil, în hidrocentrale cu circuit închis şi stocare prin pompare, deşi comunitatea ştiinţifică este încă precaută faţă de această ultimă opţiune. Având în vedere studiile citate şi având în vedere că barajele construite pentru hidrocentrale (cu scopul implicit de a produce energie regenerabilă) contribuie la creşterea emisiilor cu efect de seră, alocarea fondurilor UE pentru dezvoltarea acestora este în contradicţie cu obiectivele declarate ale Comisiei Europene”, mai transmite scrisoarea deschisă.

Asociaţia Bankwatch România şi organizaţiile de mediu şi civice mai consideră că toate aceste proiecte sunt neeligibile, deoarece „niciun prejudiciu semnificativ” este un criteriu de eligibilitate esenţial al PNRR, susţinând că finanţarea lor este de neconceput.

“Fiecare dintre aceste proiecte are un impact negativ substanţial asupra unui număr de corpuri de apă şi situri Natura 2000, precum şi asupra unui număr de specii şi ecosisteme protejate, dintre care unele sunt chiar prioritare. Vă rugăm să respingeţi orice încercare a Guvernului României de a renegocia PNRR sau de a finanţa oricare dintre cele 11 proiecte hidrotehnice prin RePower EU. Am fi bucuroşi să ajutăm Comisia Europeană în această chestiune şi am dori să discutăm cu dumneavoastră următorii paşi cât mai curând posibil”, se arată în finalul scrisorii deschise.

Scrisoarea deschisă este semnată de 28 de organizaţii de mediu şi civice, printre care Asociaţia Declic, Asociaţia Bankwatch România, Organizaţia Salvaţi Prutul, ECPI-Euroregional Center for Public Initiatives, Agent Green, Fundaţia Eco-Civica, Federaţia Coaliţia Natura 2000, Valea Jiului Society, Fundaţia Greenpeace România, Asociaţia Cu Verdele-n Sus, etc.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.