Premium
Fără un program național de natalitate în ultimii 30 de ani, România are o tranziție demografică extrem de rapidă, conform specialiștilor. România ar putea avea o populaţie de 17,8 milioane de persoane în 2030, dacă se păstrează trendul actual de reducere a populaţiei, ţara noastră urmând a coborî de pe locul 6 în Uniunea Europeană la acest moment, pe locul 7, fiind întrecută de Ţările de jos, a spus miercuri, Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică, în cadrul unui eveniment desfăşurat on-line.
"Noi estimăm că în perioada următoare populaţia va scădea şi la 1 decembrie, care este momentul critic al recensământului, vom avea o populaţia de 19,186 de milioane de persoane, ceea ce înseamnă mai puţin cu aproape un milion faţă de momentul critic al recensământului din 2011. Un alt lucru interesant este că în acest moment suntem pe locul 6 în Uniunea Europeană, dacă avem în vedere dimensiunea populaţiei rezidente. Dacă vom merge pe acelaşi trend, în 2030 vom avea 17,8 milioane de persoane şi vom trece pe locul 7. Olandezii sau Ţările de Jos vor veni pe locul 6, cu 17,9 milioane de persoane", a declarat Tudorel Andrei
Potrivit datelor prezentate, populaţia României la 1 ianuarie 2021 era de 19.186.201 de persoane, faţă de 20.121.641 persoane în 2011. Tudorel Andrei a declarat că în această perioadă s-a produs o schimbare a ponderii factorilor care determină reducerea populaţiei. Astfel, dacă până în 2011 prin intermediul migraţiei externe se justifica aproape 80% din reducerea populaţiei rezidente şi numai 20% pe baza sporului natural negativ, din 2012 şi până anul trecut 60% din reducere are la bază sporul natural negativ şi 40% migraţia.
Tudorel Andrei a spus că 2012 este anul în care s-a înregistrat numărul cel mai mic de naşteri, valoare care a fost egalată la nivelul anului 2020.
De asemenea, în 2020 am avut loc cele mai multe decese, nu numai din perioada de tranziţie, ci dintr-o perioadă mai lungă de timp.
"2012 este anul în care am avut numărul cel mai mic de naşteri, valoare care a fost oarecum egalată la nivelul anului 2020. Un alt aspect interesant se referă la sporul natural negativ. În 2020 am avut cele mai multe decese nu numai din perioada de tranziţie, ci dintr-o perioadă lungă de timp din istoria României. Dar ce se întâmplă? În 2012 am avut o reducere a populaţiei pe care naturală cu 60.000 de persoane, iar în anul 2020 am avut o reducere a numărului de persoane cu 113.000. Ce s-a întâmplat la nivelul anului 2012? Reducerea în raport cu anul anterior a fost în mare măsură datorită reducerii natalităţii, pe când în anul 2020 se împarte influenţa celor doi factori, astfel încât aproximativ 50.000 avem reducerea pe cale naturală din cauza reducerii numărului naşteri în raport cu anul anterior şi 50% a creşterii numărului de decese", a spus Tudorel Andrei.
El a precizat că 2019 se înscrie pe un trend descrescător al numărului de născuţi vii în România.
"Aş vrea să semnalez un aspect din păcate total nefavorabil populaţiei României şi este vorba de îmbătrânirea populaţiei României într-o perioadă relativ scurtă, de 30 de ani, cu un număr apreciabil de ani. Cu aproape 7,7 ani a îmbătrânit populaţia în decurs de 30 de ani", a afirmat Tudorel Andrei, la evenimentul găzduit de portalul Hotnews.ro.
Institutul Naţional de Statistică a anunţat miercuri lansarea studiului "Serii istorice de date. Populaţia României 1860-2020", semnat de prof. univ. dr. Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică, şi prof. univ. dr. Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române. Lansarea este programată de Ziua Europeană a Statisticii 2021 şi este un preambul al Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor - Runda 2021, care va avea loc în prima parte a anului 2022.
Potrivit INS, studiul "Serii istorice de date. Populaţia României 1860-2020" este o premieră publicistică în domeniu. Sunt prezentate date despre populaţia României în graniţele teritoriale actuale de la primul recensământ din istorie, 1860, şi până în 2020. Mutaţiile profunde suferite de ţara noastră sunt surprinse în datele statistice culese din documentele vremii, iar autorii au încercat să evite orice particularitate cu substrat politic.
