La Chișinău se desfășoară Congresul Diasporei moldovenești, la care președintele Maia Sandu încearcă să-și convingă compatrioții care lucrează în Occident că la alegerile parlamentare din luna septembrie trebuie susținut partidul aflat la guvernare astăzi, PAS, scrie NEZAVISIMAIA GAZETA, relatează Rador Radio România.
Maia Sandu speră ca diaspora să-l sprijine, așa cum la alegerile prezidențiale de anul trecut a sprijinit-o chiar pe ea. Președintele încearcă să-și convingă compatrioții că principalul dușman al țării este Rusia, care "subminează ordinea mondială", și face apel la toți să se pregătească pentru scoaterea trupelor rusești din Transnistria.
La Chișinău se vorbește cu o consecvență neclintită despre faptul că Republica Moldova cere retragerea din Transnistria a Grupării Operative a Trupelor Rusești (OGRV), iar odată cu aceasta și a militarilor ruși pentru menținerea păcii, aduși în regiune conform acordului semnat la 21 iulie 1992 de președinții Federaţiei Ruse și Republicii Moldova de la acea vreme, Boris Elțîn și Mircea Snegur.
Uitând, totodată, că acordul de pace a pus capăt conflictului armat de pe Nistru, care a fost început la ordinul președintelui Republicii Moldova, Mircea Snegur.
Conform acordului din 1992, controlul asupra zonei fostelor acțiuni de luptă - Zona de Securitate - este realizat de un contingent de menținere a păcii, alcătuit dintr-un batalion moldovenesc, unul transnistrean și unul rusesc. Niciun președinte al Republicii Moldova, între care și Sandu, nu a revocat acordul. În același timp, se aud în permanență amenințări că militarii ruși vor fi scoși (din Transnistria - n.trad.) împreună cu militarii pentru menținerea păcii.
Președintele Maia Sandu avertizează astăzi că țara trece printr-o perioadă periculoasă, în care Rusia încearcă să reconfigureze frontierele statelor și să submineze ordinea internațională. "Ne aflăm în situația în care se încearcă reconfigurarea ordinii mondiale, în care se fac încercări de reconfigurare a frontierelor țărilor. Este nu doar o perioadă dificilă, ci și periculoasă. Trebuie să fim pregătiți pentru scoaterea Armatei Federației Ruse din Republica Moldova".
La care ziarul "Moldavskie Vedomosti" i-a pus președintelui următoarea întrebare: "Dar ce este mai bine - Rusia în Transnistria sau NATO la Chișinău?"
Publicația a scris că președintele Sandu face "declarații care pot fi considerate egale cu o declarație de război".
"Dar unde este condamnarea fermă a întâlnirii lui Trump cu Putin?", pun întrebarea ziariștii. Însă Maia Sandu nu comentează în niciun fel întâlnirea președinților SUA și Rusiei în Alaska.
"Tăcerea Maiei Sandu, care de obicei striga printre primii 'Slavă Ucrainei!', după summitul din Alaska se prelungește și devine demonstrativ incomodă", este de părere analistul politic Dumitru Ciubașenco.
"Pe 9 august președintele a promis că 'Moldova este ferm alături de Ucraina", scrie el pe Telegram. Președintele a ales deschis nu cel mai bun moment să se pună într-o poziție care acum este echivalentă cu poziția celui care stă pe șinele pe care din direcția opusă un tren gonește către el".
Ciubașenco a remarcat: "Chiar și Bucureștiul, care acum se adaptează conjunctural aproape de Bruxelles și care a optat pentru poziția europeană în disputele euro-atlantice, dar care înțelege raportul real de forțe în lume, l-a sprijinit imprecis pe liderul american".
În relațiile sale cu administrația americană, puterea de la Chișinău s-a băgat într-un colț, a subliniat Ciubașenco.
"Aceste autorități continuă să fie credincioase lui Baiden, care a pierdut alegerile și se târăște în urma 'internaționalei anti-trumpiste' general-europene. Deocamdată Chișinăul este salvat doar de faptul că Trump pur și simplu nu remarcă o țară atât de mică ca Republica Moldova. Însă la un moment dat el s-ar putea să-i și acorde atenție", a tras concluzia politologul.
În același timp cu Congresul Diasporei, la Chișinău are loc și o masă rotundă a Partidului Politic Alianța "Moldovenii". Participanții la manifestare vorbesc tot de Transnistria, însă în planul soluționării pașnice a problemei transnistrene.
"Securitatea națională și reintegrarea reprezintă o linie strategică unică, de succesul căreia depinde viitorul Moldovei", a dat tonul dezbaterii secretarul general al partidului, Victor Marahovschi. Acesta a spus că problema transnistreană este "piatra de temelie" a statalității moldovenești.
Cu toate acestea, politologul Nicolae Țveatcov a remarcat faptul că reintegrarea are loc deja. 95% dintre locuitorii Transnistriei au documente moldovenești, "o parte semnificativă" dețin, de asemenea, și permise de conducere moldovenești. De la licență la comerț și libertatea de mișcare, după cum a afirmat Țveatcov, "reintegrarea a prins deja rădăcini" în domeniile social, economic și chiar medical. Cu toate acestea, continuă să existe serioase obstacole politice.
Țveatcov a evidențiat trei divergențe ireconciliabile: memoria istorică (diferite puncte de vedere în legătură cu Ziua Victoriei), politica lingvistică și problemele de securitate - în special statutul neutru al Republicii Moldova care, potrivit afirmațiilor sale, partidul de guvernământ îl subminează, flirtând cu ideea anulării acestuia.
Lipsa de acțiune a autorităților de la Chișinău în ceea ce privește problema transnistreană a fost remarcată de fostul viceprim-ministru, deputat în primul parlament, Ion Guțu, care a reamintit faptul că în cinci ani de zile, președintele Maia Sandu nu a vizitat nici măcar o dată Transnistria. Conducerea de la Tiraspol pare mult mai interesată de dialog decât Chișinăul, trimițând "zeci de mesaje" autorităților moldovenești, a constatat Guțu.
Politologul Anatol Dirun a atras atenția asupra naturii ideologice a problemei.
"Diferența de valori", a afirmat el, remarcând faptul că "școala istoriografică" a Transnistriei este orientată ferm spre Rusia, în vreme ce Republica Moldova este ruptă între Est și Vest. În același timp, în planul vieții de fiecare zi conflictul aproape nu se simte. "Oamenii nu-l simt în viața de fiecare zi", a subliniat Durin și a reamintit faptul că pentru mulți transnistreni cetățenia moldovenească este o opțiune pragmatică, determinată de oportunități de muncă sau de călătorie, și nu o schimbare a loialității.
Denis Roșca, președintele Alianței "Moldovenii", a pledat pentru apariția unui nou tip de lideri - "oamenii de stat" pragmatici, care nu sunt împovărați de prejudecăți personale sau de "fobii". "Stăpânirea limbii ruse, deschiderea culturală și angajamentul față de unitatea constituțională a Republicii Moldova" sunt, potrivit afirmațiilor sale, obligatorii pentru orice politician orientat serios spre soluționarea conflictului.
Comentează