Nu se întâmplă prea des ca un președinte să afirme că susține dizolvarea statului pe care-l conduce. Este exact ce a făcut președinta moldoveană Maia Sandu într-un interviu recent, afirmând că ar vota pentru reunificarea țării cu România la un eventual referendum în acest sens, notează The Kyiv Independent, potrivit Rador radio România.
Ideea reunificării
„Pentru o țară mică precum Moldova devine tot mai dificil să supraviețuiască în calitate de democrație, de țară suverană și, firește, să-i reziste Rusiei”, a declarat Sandu.
Ea a precizat însă că majoritatea moldovenilor susțin păstrarea independenței și integrarea în UE mai degrabă decât reunificarea cu România, iar ea va conduce țara pe acest drum.
Conform analistei politice Ileana Racheru, declarația a fost provocată de schimbarea ordinii mondiale în urma învestirii lui Donald Trump.
„Declarația a fost forțată sub forma unei evaluări: dacă ordinea internațională se schimbă dintr-una liberală într-una «realistă», promovată de Putin și Trump, atunci Republica Moldova e obligată să-și aleagă modul în care va dispărea”, a declarat Racheru pentru Kyiv Independent.
„Chiar și un regim de tip [Viktor - n.a.] Orban în România - deși eu nu cred că extrema dreaptă populistă ar câștiga o majoritate - i-ar fi preferabil unui regim Putin”, a precizat ea.
Sprijinul popular pentru reunificare a scăzut în România de la 70% la 40% după invazia Rusiei din 2022 în Ucraina. În Moldova în schimb, susținerea publică a crescut de la 30% la 40%, conform ultimelor sondaje.
Voință politică
Declarația lui Sandu privind reunificarea a strâns aprobări și de la conducerea Moldovei și de la cea a României.
Premierul moldovean Alexandru Munteanu a declarat și el că ar vota reunificarea la un referendum ipotetic. Sandu și Munteanu au dublă cetățenie, la fel ca o tremie din populația Moldovei.
Vasile Costiuc, parlamentar din opoziție și lider al partidului Democrația Acasă, a declarat că va propune o lege pentru programarea unui referendum.
Președintele român Nicușor Dan declarase și el că ar fi în favoarea reunificării României cu Moldova, însă cu precizarea că integrarea în UE e „una dintre căi” în acest sens.
Racheru a afirmat că declarația „a mai și redus nivelul de ură al alegătorilor AUR”, adică partidul populist de extrema dreaptă Alianța pentru Unirea Românilor, care îi învinovățesc pe Sandu și ceilalți alegători cu cetățenie română din Moldova pentru victoria lui Dan în 2025.
George Simion, liderul AUR, a fost înfrânt de Dan în turul doi al alegerilor prezidențiale controversate.
Simion, care mai demult își proclama sprijinul pentru reunificare, s-a abținut să comenteze. I s-a interzis intrarea în Ucraina și Moldova din cauza acuzațiilor de colaborare cu servicii secrete rusești.
O limbă, o etnie, două state
Moldova a fost parte a principatelor medievale pe baza cărora s-a format statul român modern, până când a fost anexată de Imperiul Rus în 1812. După Primul Război Mondial și Revoluția Rusă Moldova a redevenit însă parte a României [exprimarea inexactă, neclară reprodusă ca atare după textul în engleză - n.trad.].
În 1940 Uniunea Sovietică a anexat regiunea Basarabia a României, a numit-o Moldova și a integrat-o în stat în calitatea de „republică socialistă”. Limba română a fost transpusă în alfabetul chirilic și a fost numită moldovenească.
Dorința reunificării cu România a reapărut la finalul anilor '80 în cadrul Mișcării de Eliberare Națională.
Conform relatărilor contemporane, primul președinte al Moldovei, Mircea Snegur, chiar i-a propus unirea omologului său român Ion Iliescu, de mai multe ori, doar pentru a fi refuzat de fiecare dată.
Iliescu era considerat un apropiat al Moscovei la acea vreme.
Pe fondul discuțiilor referitoare la unire, Rusia a atacat Moldova în martie 1992, intervenind de partea provinciei secesioniste Transnistria. Această regiune în care se vorbește preponderent rusa îi fusese alipită Republicii Socialiste Moldovenești de la Republica Socialistă Ucraineană după anexarea ei de către URSS.
În urma semnării acordului de armistițiu din iulie 1992 între președintele rus Boris Ielțîn și Snegur chestiunea unirii a ieșit din prim-plan.
Transnistria a rămas de facto sub controlul Rusiei.
Ideea reunificării avea să fie compromisă și mai mult de politicieni de extrema dreaptă, adesea având legături cu Rusia.
Chiar și acum, în contextul dat, unirea rămâne mai degrabă un ideal decât un scenariu realist, argumentează analistul politic Victor Ciobanu.
„Dincolo de ocazia din 1991, am crezut doar într-un singur scenariu, o reunificare forțată într-un scenariu extrem”, a declarat Ciobanu pentru Kyiv Independent. „Cred că perspectiva a fost discutată în culise, în cazul în care trupele ruse ar ajunge în Transnistria prin Odesa. Acest scenariu poate rămâne în picioare”, a adăugat Ciobanu.
Transnistria e învecinată cu oblastiile ucrainene Odesa și Vinniția.
Dar nu e clar dacă un asemenea scenariu de salvare ar fi acceptat de România.
„Nu știu dacă Nicușor Dan i-ar da curs reunificării in extremis”, a declarat Racheru.
Dacă România ar risca să devină o țintă militară a Rusiei, atunci decizia nu ar fi luată doar la București, ci și cu participarea UE și NATO, a precizat ea.
„Cred că Vestul e destul de conștient că Rusia vrea să avanseze”, a declarat ea.
Comentează