O stimulare electrică a creierelor acelor persoane care nu înţeleg matematica ar putea remedia această situaţie, a anunţat marţi o echipă internaţională de cercetare, ale cărei concluzii au evidenţiat legăturile dintre activitatea cerebrală şi procesele de învăţare, informează AFP, conform Agerpres.
Deşi disparităţile în ceea ce priveşte competenţele matematice sunt bine cunoscute şi contribuie la adâncirea inegalităţilor sociale, un studiu publicat recent în revista ştiinţifică americană PLOS Biology evidenţiază un mijloc potenţial de corectare a acestora.
"Oamenii au creiere diferite, iar creierele lor controlează o mare parte din vieţile lor", a declarat Roi Cohen Kadosh, specialist în neurobiologie şi ştiinţe cognitive la Universitatea Surrey din Regatul Unit şi, totodată, principalul autor al studiului.
"Ne gândim tot timpul la mediul înconjurător. Ne întrebăm adeseori dacă mergem la o şcoală bună, dacă avem un profesor bun. Dar este vorba şi despre biologia noastră. Unele persoane au dificultăţi şi dacă noi vom putea să ajutăm creierul lor să îşi atingă potenţialul deplin, atunci vom deschide multe uşi pentru ele, care, altfel, ar rămâne închise", a adăugat el.
Stimulare electrică
Studii precedente au arătat implicarea unor activităţi neuronale şi zone cerebrale, precum cortextul prefrontal dorsolateral şi cel parietal posterior, în procesele de dobândire de cunoştinţe şi de învăţare.
Autorii noului studiu au decis astfel să studieze activitatea din aceste două zone, implicate mai ales în rezolvarea de probleme şi în memorie, în cadrul unui grup de studenţi cu niveluri diferite de competenţe matematice.
După ce au descoperit că puteau să prezică performanţele aritmetice mentale pe această bază, ei au încercat să le îmbunătăţească prin intermediul unei tehnologii promiţătoare, denumită stimulare transcraniană cu zgomot aleatoriu (tRNS). Cu alte cuvinte: electrozi plasaţi în jurul capului şi care emit stimulări electrice nedureroase.
Experimentul lor, la care au participat peste 70 de studenţi, a evidenţiat o îmbunătăţire cuprinsă între 25% şi 29% a performanţelor la studenţii cu cele mai slabe rezultate, a explicat profesorul Roi Cohen Kadosh.
"Nu a fost posibil să îi îmbunătăţim pe cei care erau deja cu adevărat foarte buni, dar pentru cei care erau la nivel mediu sau sub mediu, deci nu prea buni la matematică, am putut să le îmbunătăţim capacităţile", a adăugat el.
O mână de ajutor
El speră că aceste rezultate foarte încurajatoare vor fi confirmate prin teste viitoare ce vor fi realizate pe alte categorii de public şi extinse la alte câmpuri educative, precum cel al învăţării unei limbi străine.
Obiectivul pe termen lung este ca aparatele de neurostimulare să poată fi propuse publicului care se confruntă cu dificultăţi de învăţare.
"Obiectivul nu este de a crea ceva pe care oamenii trebuie să îl utilizeze toată viaţa lor", a precizat Roi Cohen Kadosh. Ci, mai degrabă, de a le propune o mână de ajutor. "Şi, începând de acolo, ei vor putea să progreseze ei înşişi".
Totuşi, pentru ca acest lucru să devină posibil, va trebui ca astfel de dispozitive să fie disponibile pentru toată lumea, altfel inegalităţile socio-economice vor deveni şi mai mari, a avertizat coordonatorul studiului.
Matematica joacă, într-adevăr, un rol societal şi economic important, iar nivelul actual al competenţelor matematice ale tinerilor nu este la înălţimea aşteptărilor.
Potrivit unui studiu publicat de OCDE în 2016, aproximativ un sfert din adulţii care trăiesc în ţări dezvoltate precum Statele Unite, Franţa şi Germania au un nivel de competenţe matematice echivalent sau inferior celui aşteptat de la copiii cu vârste de şase şi şapte ani. Iar din acest punct de vedere, Franţa este cel mai slab "elev" la matematică de pe continentul european.
Comentează