Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, afirmă că mediul de afaceri din România a reuşit întotdeauna să absoarbă fondurile europene și că 2023 este anul crucial pentru atragerea fondurilor UE, scrie News.ro.
”Anul 2023 este anul crucial pentru fonduri europene, se lucrează cu trei bugete în paralel. (...) Dacă adunăm toate aceste trei bugete, undeva în jur de 18 miliarde de euro sunt la dispoziţia României pentru anul 2023 şi toată lumea se întreabă cum vom reuşi să absorbim aceşti bani, având în vedere că ritmul nostru de implementare până în prezent nu a fost unul întotdeauna care să se ridice la nivelul aşteptărilor şi avem aceste provocări care ne aşteaptă, cu aceste trei bugete pe care va trebuie să le gestionăm şi mai apoi să le regăsim în proiectele de investiţii ale României”, a susţinut ministrul.
”Mediul de afaceri a fost întotdeauna un bun absorbant de fonduri europene. Niciodată nu am avut probleme, să nu ne realizăm ţinta de absorbţie atunci când a fost vorba despre mediul de afaceri, când companiile au fost implicate în apelurile de proiecte şi a trebuit să implementeze proiectele. E adevărat că durata medie de implementare a proiectelor pe care le-au avut mediul de afaceri a fost undeva în jur de un an, dar au avut o abordare pro-activă şi întotdeauna au avut această capacitate de absorbţie foarte bună”, a afirmat Marcel Boloş, marţi, în cadrul unei conferinţe pe tema bugetului şi fiscalităţii.
Întrebat despre repartizarea între sectorul public şi cel privat a celor 18 miliarde de euro pe care România le are la dispoziţie anul viitor, ministrul a explicat că mediul de afaceri poate accesa în jur de 2 miliarde de euro din Politica de coeziune 2014-2020, alţi 1,2 miliarde de euro sunt destinate mediului de afaceri în cadrul financiar 2021-2027 şi aproximativ 1,5 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
”Deci avem o componentă care are succesul nu neapărat garantat, dar probabilitatea de a absorbi banii este ridicată, şi mai avem componenta pentru ceea ce înseamnă sectorul public, unde să nu uităm că valoarea cea mai mare este a proiectelor de infrastructură de care România are nevoie – aici discutăm de proiectele de autostradă, discutăm de infrastructura de cale ferată, aici discutăm inclusiv de ceea ce ţine de infrastructura publică destinată activităţilor educaţionale şi de sănătate – aici, într-adevăr, avem o problemă. Noi lucrăm la măsurile de descentralizare”, a adăugat ministrul.
El a precizat că derularea acestor proiecte nu depinde doar de MIPE, ci şi de modul în care beneficiarii acestor proiecte înţeleg să se implice în derularea lor.
Comentează